Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a întrunit la mijlocul lunii iunie, în ședință în teritoriu la Várpalota, în Ungaria, reuniune în cadrul căreia a fost adoptat și raportul privind drepturile lingvistice, lansat  la Bálványos cu un an în urmă. După cum s-a afirmat, Congresul Autorităților Locale și Regionale dorește să consolideze democrația cu întocmirea raportului privind aplicarea drepturilor lingvistice în administrațiile locale.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamás Sándor, consideră că raportul lansat cu un an în urmă la Bálványos are și rezultate. „Nu ne facem iluzii că, prin acest raport, se va schimba peste noapte poziția guvernului român în ceea ce privește aplicarea multilingvismului. Dar în același timp, toate documentele internaționale care prezintă exemple bune, formulează și recomandări către statele membre, ne confirmă faptul că suntem pe calea cea bună și că ceea ce cere comunitatea maghiară din Transilvania face parte din normalitate în numeroase țări europene. Am spus în repetate rânduri: există o singură soluție ca să putem folosi, pe lângă limba română, limba noastră maternă, iar aceasta nu este alta decât aceea ca limba maghiară să devină limba regională în Ținutul Secuiesc” – a explicat președintele CJ. „Trebuie reamintit faptul că cunoașterea limbii maghiare a fost un criteriu al concursului pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene, motiv pentru care instanța ne-a obligat să organizăm un nou concurs în care nu mai figurează acest criteriu. Ei bine, noi am acționat și atunci în conformitate cu normele europene, totuși, în conformitate cu legislația din țară, aplicarea multilingvismului nu poate fi o așteptare” – a subliniat Tamás Sándor.

Vicepreședintele CJ Covasna, Grüman Róbert, care este și președinte al Comisiei de Guvernanță a forului european, a arătat că raportul insistă, printre altele, ca administrațiile locale și regionale să decidă ei înșiși ce limbă folosesc pe lângă limba oficială a țării, în același timp propunând ca să se organizeze cursuri lingvistice, în scopul învățării limbii minorității respective, precum și angajarea unor funcționari publici care cunosc limbile folosite în regiune. De asemenea, raportul precizează că diversitatea lingvistică este o valoare care contribuie la sentimentul de coeziune comunitară și ajută la menținerea relațiilor bune dintre majoritate și minoritate. Raportul propune ca, la alocarea bugetului, guvernele să adopte măsuri de discriminare pozitivă în cazul localităților în care există multilingvism. „Scopul raportului este acela să consolidăm democrația în statele membre ale Consiliului Europei (CE), având în vedere că se depun numeroase plângeri la CE, cu privire la modalitățile de aplicare de către autoritățile locale a Cartei limbilor regionale și minoritare, adoptată în urmă cu 25 de ani. Consiliului Europei s-au adresat, printre altele, mai multe sute de organizații bisericești și civile din județul Covasna, pentru că, în 2017, prefectul s-a opus prin veto folosirii formularului bilingv pentru cerere de finanțare. Raportul intitulat „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale” a primit undă verde la nivel de comisie, plenul va adopta forma finală a acestuia în luna octombrie, la Strasbourg” – a afirmat vicepreședintele CJ. După cum a subliniat Grüman Róbert, acest document servește drept bază excelentă pentru ca, la planificarea bugetului de anul viitor, fiecare administrație publică, care este obligată de lege la aplicarea multilingvismului, să solicite de la guvernul român resurse suplimentare.

Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna