La doi ani de la schimbarea echipei de conducere la Primăria Întorsura Buzăului, viceprimarul Silviu Popica a răspuns invitației Observatorului de Covasna de a vorbi despre cele mai importante proiecte ale sale, multe dintre ele cu impact major asupra vieții culturale din zonă. Cunoscut drept un om care preferă să stea în umbră și să lase faptele să vorbească, viceprimarul Popica a povestit despre proiectele sale, cu același entuziasm și energie cu care le implementează, mai ales că ne aflăm în pragul unei noi ediții din „Ciobănașul” – festival a cărui transformare i se datorează într-o mare măsură. 

R: Silviu Popica, mandatul de viceprimar pe care îl dețineți a coincis cu o revigorare extraordinară a vieții culturale din Întorsura Buzăului. „Întorsura Fest” și „Ciobănașul” sunt astăzi exemplele unei transformări totale, iar dacă e bine cunoscut că sunteți „sufletul” organizării prin rolul extrem de activ pe care l-ați avut și prin coordonarea efectivă a festivalurilor, probabil puțini sunt cei care știu și că sunteți „vinovat” și pentru finanțările pe care instituția le-a obținut pentru a putea să le realizeze.

A fost, încă din momentul candidaturii la primăria Întorsura Buzăului, cultura din acest oraș o prioritate în planurile dumneavoastră?

S.P.: Așa cum bine se știe, înainte de a fi viceprimar, am fost profesor, deci provin dintr-un mediu în care educația și cultura sunt la ele acasă. Unul dintre obiectivele avute în vedere, încă din momentul depunerii candidaturii pentru primăria Întorsura Buzăului, a fost sprijinirea activităților culturale, educative și sportive. Administrația locală este datoare să asigure dezvoltarea unei activități culturale în localitate, fie în calitate de organizator, fie prin finanțarea activităților organizate în oraș, sau pur și simplu prin oferirea cadrului propice realizării acestor activități de către alte entități. În acest sens, în cei aproape 2 ani care au trecut de la alegeri, deși am avut multe priorități în ceea ce privește infrastructura orașului, am reușit să organizăm 4 festivaluri de anvergură, am finanțat activități culturale desfășurate în spații publice, am finanțat activități ale ansamblului folcloric și ale corului din localitate, precum și activități culturale, educative și sportive ale organizațiilor neguvernamentale din oraș. Aici trebuie să amintesc faptul că am reușit să aduc laolaltă asociațiile de tineret din oraș și organismele de tineri într-un Consiliu Consultativ pentru Probleme de Tineret. Acesta a fost unul dintre obiectivele prioritare ale candidaturii mele, pe care am reușit să îl realizez cu sprijinul DJST Covasna și care este primul organism de acest fel înființat în județul Covasna. Este un consiliu al tinerilor înființat pe lângă Consiliul Local al orașului și are rol de a oferi administrației locale o imagine asupra nevoilor tinerilor din localitate. Membrii consiliului sunt cei care au planificat și realizat activitățile culturale, educative și sportive finanțate din bugetul local al orașului.

R: Ce ne puteți spune despre Întorsura Fest, cum a luat naștere și încotro se îndreaptă? Care sunt cele mai importante observații pe care le aveți după ediția din acest an și la ce să ne așteptăm anul viitor?

S.P.: Aveam, la Întorsura Buzăului, festivalul tradițional „Ciobănașul”, care se adresează unui anumit public, cel iubitor de folclor. „Întorsura Fest” a apărut pe fondul nevoii de activități culturale în oraș care să se adreseze și publicului orientat către alte genuri muzicale. Pentru organizarea festivalului am apelat la experiența domnului Dan Tohănean, cel care de câțiva ani organiza festivalul „Împreună, formații pentru viitor”. Astfel, am reunit cele două festivaluri, prima zi a festivalului „Întorsura Fest” este practic dedicată tinerelor talente, iar următoarele zile sunt dedicate concertelor artiștilor deja consacrați. Anul trecut, fiind prima ediție, am realizat o ediție specială, unde am reunit pe scenă trupe în care cel puțin unul dintre membri este localnic. A fost o ediție deosebită, unde cu toții ne-am simțit bine, atât noi organizatorii, cât cu siguranță și artiștii localnici care au evoluat pe scenă. Spectacolul a culminat cu evoluția legendarei trupe Phoenix, care are în componență un întorsurean, unul dintre cei mai talentați toboșari din țară. În ediția din acest an am reunit alte două trupe legendare, Compact și Holograf, dar și artiști în vogă cum ar fi Iuliana Beregoi, Desperado, Gențiana sau Popas Band. Marele plus al celor două ediții de „Întorsura Fest” este acela că am demonstrat că se pot face asemenea activități și fără obișnuitul bâlci, că poate fi reunită întreaga comunitate în jurul unor valori autentice. De asemenea, am reușit să aducem în prim plan o activitate foarte importantă, aceea de voluntariat, pe care am reușit să o promovăm în rândul elevilor de liceu. Îi felicit și pe această cale și le mulțumesc pentru că au fost parte a echipei. În ceea ce privește edițiile viitoare, consider că am atins un nivel de calitate al actului artistic destul de mare, ceea ce ne obligă să organizăm și următoarele ediții cel puțin la fel de bine. Deja avem o listă de artiști pe care ne propunem să îi invităm, dar o vom păstra ca surpriză încă pentru câteva luni.

R: Cum ați reușit să asigurați resursele financiare? Amploarea și anvergura evenimentelor este una ieșită din comun, cel puțin pentru această zonă, iar comunitatea românească din județ nu beneficiază de evenimente similare în nicio altă localitate din zonă.

S.P.: Organizarea unui asemenea festival, cu nume mari pe scenă, este o activitate costisitoare care presupune păstrarea unui echilibru între dorințe și ceea ce putem realiza, ținând cont de posibilitățile financiare. În trecut, sumele alocate pentru activitățile culturale erau foarte mici și era imposibil de conceput un asemenea concert. Chiar și acum, ar fi fost un efort considerabil să putem realiza festivalul exclusiv din surse proprii, dar, datorită finanțărilor obținute, practic bugetul local nu a fost afectat. Am scris proiecte pe care le-am depus spre finanțare Secretariatului General al Guvernului, proiecte care au fost acceptate și finanțate atât pentru ediția din anul trecut a festivalului „Ciobănașul”, cât și pentru edițiile din acest an ale festivalurilor „Întorsura Fest” și „Ciobănașul”, performanță de care sunt mândru și pe care sper să o repetăm și în anii următori. Practic, datorită finanțărilor obținute și cu sprijinul sponsorilor locali și a celui principal, am reușit să realizăm festivalurile fără a cheltui bani de la bugetul local.

R: Cât de mult a contat suportul guvernamental și apartenența la PNL, un partid aflat la guvernare, pentru a putea realiza aceste proiecte?

S.P.: Apartenența mea la PNL consider că a fost și este importantă pentru oraș, pentru că fac parte dintr-un partid cu oameni cu expertiză în multe domenii, ceea ce mă ajută foarte mult atunci când am de rezolvat probleme ale comunității. Aici mă refer atât la conducerea filialei județene, cât și la membri ai Guvernului sau funcționari în ministere, persoane cu care mă pot sfătui și le pot cere ajutor la nevoie. Am putut, astfel, să găsesc mereu, mai ușor, soluții la provocările cu care ne-am confruntat.

R: Care este ideea transformării prin care trece „Ciobănașul” și ce vă propuneți în ceea ce-l privește? Profilul artiștilor e puțin schimbat, în seara de tineret cel puțin. La ce să ne așteptăm la ediția care începe în curând?

S.P.: Festivalul „Ciobănașul” a luat ființă în 1961, ca o serbare câmpenească ce marca momentul coborârii ciobanilor și a oilor de pe munte. În timp, această serbare a suferit modificări importante, asupra lui punându-și amprenta atât edilii, cât și specificul perioadei. Astfel, cel mai „favorabil” moment a fost în anii `80, când sărbătoarea era marcată de o paradă prin centrul localității, cu care alegorice și cu o prezentare a portului popular, a meșteșugurilor și a diferitelor dansuri și obiceiuri. Tot atunci, sărbătoarea devenise internațională, participând formații populare din mai multe țări. De-a lungul timpului, au fost și perioade în care acesta nu a mai fost organizat, din diverse motive, cel mai recent fiind pandemia de Covid 19, dar din 2021 am reluat organizarea acestuia și adaptarea lui la cerințele actuale. În consecință, am separat actul de cultură de cel comercial, fără a exclude meșteșugurile, în zona comercială a festivalului fiind acceptați doar meșteri populari și expozanți ai unor colecții sau tablouri. În ceea ce privește artiștii prezenți pe scenă, am păstrat formatul recent al festivalului, respectiv 2 zile, aducând în prima zi trupe etno și pop, iar cea de a doua zi fiind dedicată folclorului autentic. Odată cu noua viziune și cu obținerea finanțărilor de la Secretariatul General al Guvernului, pe scenă au urcat nume sonore ale muzicii etno, pop și populare, cum ar fi: Florin Ionaș Generalul, White Mahala, Mircea Rus, Aurel Moldoveanu, Mariana Deac, Marius Ciprian Pop, Ansamblul profesionist „Transilvania”. Și în ediția din acest an vom avea un ansamblu profesionist, „Dor Transilvan”, cu soliștii Veta Biriș, Matilda Pascal Cojocărița, Constantin Enceanu, Adriana Irimieș, Iulia Bucur, Sebastian Stan, dansatori și instrumentiști experimentați. În prima zi a festivalului vor urca pe scenă trupe locale, dar și nume consacrate precum Oana Radu, Adda, Ro-Mania sau Lupii lui Calancea cu Guz, formație din Republica Moldova. De asemenea, vor fi prezenți meșteri populari și expozanți.

R: Cum s-a resimțit în comunitate această direcție pe care ați urmat-o? Care sunt feedback-urile legate de eveniment? Cum au reacționat oamenii? Văd diferența?

S.P.: În trecut, în ziua dedicată folclorului, evoluau formații în general neprofesioniste, majoritatea locale, completate de 2-3 soliști consacrați, iar în prima zi, denumită „a tineretului”, evoluau trupe locale completate de muzică de dans. În zona de comercianți erau prezenți, pe lângă meșteri populari, tot felul de agenți economici, care creau o atmosferă de bâlci. Acum, prima zi este practic un concert de muzică etno și pop, iar în ziua dedicată folclorului evoluează ansambluri locale sau invitate din alte zone, urmate de un ansamblu profesionist cu dansatori, instrumentiști și soliști consacrați. După ediția de anul trecut, reacțiile publicului au fost încurajatoare, majoritatea spectatorilor au agreat noul format al festivalului și au apreciat atât calitatea actului artistic, cât și păstrarea în spațiul festivalului doar a comercianților de produse alimentare și a meșterilor populari. Comunitatea întorsureană a răspuns pozitiv atât la formatul festivalului, cât și la noile condiții de civilizație oferite de către noi (toalete ecologice întreținute permanent, voluntari care au asigurat curățenia spațiului și care au fost prezenți oriunde a fost nevoie, echipa de organizare prezentă permanent în mijlocul oamenilor, coordonați de ambii edili ai orașului), semn că se poate face cultură în aer liber și în condiții civilizate. Urmare a feedback-ului de anul trecut, am păstrat formatul și sperăm ca și această ediție să se bucure de succes.

R.: Ce alte planuri și proiecte aveți pentru viitor în Întorsura Buzăului? Nu doar la nivel cultural, ci priorități în perioada următoare a mandatului de viceprimar?

S.P.: Un element important al administrației din Întorsura Buzăului este buna colaborare între mine și primarul orașului, împărtășim viziuni asemănătoare și ne completăm reciproc. Planuri avem multe, am avut doi ani plini de depuneri de proiecte pentru finanțare, unele deja evaluate și câștigate, altele în evaluare și altele în așteptarea evaluării. Lipsa industriei în localitate își pune amprenta asupra bugetului destinat investițiilor, astfel fiind nevoiți să avem grijă ca fiecare leu investit să fie bine chibzuit, bugetul fiind unul destul de mic. Sunt lucrări pe care suntem nevoiți să le amânăm din motive care nu țin de noi (de exemplu, mult-doritul trotuar din centru îl vom putea realiza doar după scoaterea stâlpilor de curent electric și trecerea cablurilor în subteran, acțiune pe care nu o putem face noi, chiar dacă avem deja proiectul finalizat și materialele achiziționate). De asemenea, pentru alte lucrări am depus proiecte de finanțare și așteptăm analiza pentru a nu afecta semnificativ bugetul local. Chiar și în aceste condiții, încercăm să creăm infrastructura urbană necesară unui trai decent, cu străzi reparate și îngrijite și canalizare funcțională. Pentru îngrijirea și repararea străzilor, anul trecut am achiziționat o mașină de măturat stradal, iar în acest an vom achiziționa un utilaj multifuncțional ce va putea fi folosit pentru transport de materiale, măturat, deszăpezit, excavat, pentru care am obținut o finanțare de 50.000 euro printr-un proiect depus la GAL (Grupul de Acțiune Locală) Curbura Carpaților. Tot prin GAL am obținut o finanțare de 50.000 euro pentru construirea unui teren de sport în curtea școlii gimnaziale, acoperit cu tartan și dotat cu porți, coșuri, fileu și nocturnă, iar un alt proiect este în evaluare la CNI pentru un asemenea teren în zona camping. Înainte de începerea anului școlar urmează să fie finalizată asfaltarea zonei dintre școala gimnazială, liceul tehnologic și clubul copiilor, precum și montarea unui grup sanitar complet utilat pentru școala de pe strada Aviatorului. Tot pentru școli, avem declarat câștigător un proiect în valoare de 490.000 euro pentru dotarea școlilor și liceelor cu echipamente TIC. Avem în evaluare proiecte pentru finalizarea și extinderea rețelelor de apă și canal, pentru asfaltarea tuturor străzilor neasfaltate din oraș, trotuare în zona centrală din Brădet, pistă pentru biciclete între satul Brădet și centrul orașului. În acest an a fost amenajat spațiul din jurul căminului cultural din Brădet, iar anul viitor va fi amenajat spațiul din jurul căminului cultural din Floroaia. Casa de cultură din oraș este în curs de renovare și va fi finalizată în cursul acestei luni. A fost începută construirea bazinului de înot și a centrului de recuperare, lucrări pe care constructorii promit că le vor finaliza până la sfârșitul acestui an. Avem în plan reînființarea transportului public în comun, cu autobuze electrice. Pentru acest proiect am avut deja câteva discuții cu firme producătoare, am avut chiar și vizita unuia dintre aceștia cu un autobuz de test, concluzia fiind că acest tip de autobuz se pretează pentru configurația străzilor și condițiile meteo. Am depus proiecte pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe ai căror proprietari au înțeles să se asocieze și vom depune pe mai multe linii de finanțare, întrucât bugetele nu sunt foarte generoase, iar costurile renovării sunt destul de mari. O parte dintre proiecte pot părea mici sau neimportante, părând practic normalitate, dar realizarea lor presupune voință, muncă și obținere de fonduri, întrucât, așa cum spuneam, nu ne bucurăm de un buget foarte generos.