POLITICA 19 decembrie 2008

Relaţiile dintre români şi maghiari sunt mai puţin conflictuale decât în urmă cu opt ani

de Covasna Media | 76 vizualizări
44,2 la sută dintre maghiari şi 46,3 la sută dintre români consideră că între cele două etnii există relaţii de colaborare, reiese dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice.

Coordonatorul sondajului de opinie realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (CCRIT), la solicitarea Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale (IPSMN), sociologul Marius Lazăr, a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin această ...

44,2 la sută dintre maghiari şi 46,3 la sută dintre români consideră că între cele două etnii există relaţii de colaborare, reiese dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice.

Coordonatorul sondajului de opinie realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (CCRIT), la solicitarea Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale (IPSMN), sociologul Marius Lazăr, a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin această cercetare s-a dorit o evaluare a percepţiei climatului interetnic, respectiv a relaţiilor de colaborare, de conflict sau de ignorare, între români şi maghiari. Conform datelor sondajului, 44,2 la sută dintre maghiari şi 46,3 la sută dintre români consideră că între cele două etnii există relaţii de colaborare, faţă de anul 2000, când doar 21,1 la sută dintre maghiari şi 40,6 la sută dintre români considerau acest lucru. Dacă, în urmă cu opt ani, 38,2 la sută dintre maghiari apreciau că sunt relaţii conflictuale cu românii, în 2008 procentul a scăzut la 30,7. „Explicaţiile pot fi de mai multe tipuri, pe de o parte este vorba de o relaxare politică, probabil că este una din consecinţele directe şi aşteptate ale integării instituţionale europene a României. E vorba, de asemenea, de modul în care politicienii români au reuşit să găsească soluţii pentru integrarea politică a minorităţii maghiare în Parlament sau în structurile guvernamentale, inclusiv a UDMR“, a spus Lazăr. Potrivit acestuia, o altă explicaţie privind relaţiile de colaborare dintre cele două etnii este şi cea a relaxării situaţiei economice din România.

Relaxare economică

„E vorba şi de o relaxare economică, pentru că percepţia climatului interetnic se asociază şi cu o apreciere a îmbunătăţirii situaţiei economice personale sau generale. Această dinamică aş pune-o ca fiind influenţată de un complex de factori, şi care este mult mai accentuată în Transilvania, mai ales la nivelul percepţiei românilor de aici, care pare să se fi schimbat foarte mult în ultimii opt ani", a explicat Marius Lazăr. Lazăr a spus că pentru maghiari există şi motivaţii specifice, legate în primul rând de faptul că membrii acestei minorităţi au fost incluşi în viaţa politică de la nivel central. „În mod normal a sporit încrederea, este o consecinţă firească şi într-un fel sau altul cred că exprimă şi aşteptare sau o încredere într-o continuare a acestui trend“, a adăugat coordonatorul sondajului.

Trebuie păstrat trendul pozitiv

În opinia acestuia, excluderea UDMR de la guvernare ar putea avea efecte negative asupra relaţiilor dintre români şi maghiari, în cazul în care actualii politicieni români din Guvern sau Parlament nu vor reuşi să păstreze „trendul pozitiv“ înregistrat în ultimii ani. „Ieşirea UDMR de la guvernare în momenul de faţă poate avea efecte care sunt evaluate în funcţie de evoluţia politicii de acum în colo. Depinde foarte mult în ce măsură actualul Guvern şi actualul Parlament vor păstra acest trend pozitiv sau vor încerca să conserve acest trend pozitiv al relaţiilor noastre sau s-ar putea să le ignore, sar putea să nu le pese şi s-ar putea ca la bază sau în profunzime să vedem reactivate anumite procese“, a subliniat Lazăr. El a avertizat că relaţiile interetnice sunt sensibile şi că "e foarte greu să construieşti încrederea şi e foarte uşor să o strici".

Mediafax

Marton Arpad: Sondajul are o marjă mare de eroare

Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Marton Arpad, este de părere că ancheta sociologică realizată de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minori tăţilor Naţionale, ce relevă o creştere reciprocă a încrederii între români şi maghiari are o „marjă mare de eroare“. Marton Arpad a declarat că practica a dovedit că cetăţenii României, fie ei români sau maghiari, nu spun întotdeauna ceea ce gândesc, chiar dacă s-au născut şi au trăit într-un regim „liber“, dovadă că aproape toate sondajele efectuate până acum, inclusiv cele politice, au indicat diferenţe clare între vorbe şi fapte. „Oamenii de la noi nu sunt obişnuiţi să spună real punctul de vedere, de aceea oricât de bună ar fi intenţia unui astfel de sondaj trebuie avută în vedere o marjă mai mare de eroare decât în alte ţări', a declarat Marton Arpad. Cercetarea sociologică, realizată în perioada 23 octombrie-23 noiembrie, a relevat că 72,8 la sută din maghiarii chestionaţi au multă şi foarte multă încredere în români, iar 43,8 la sută din persoanele chestionate la nivel naţional au spus că au multă şi foarte multă încredere în maghiari. Coordonatorii proiectului sunt de părere că creşterea încrederii între membrii celor două etnii are explicaţii politice, dar şi economice. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.189 de subiecţi din toate regiunile României şi pe un eşantion de 534 de subiecţi autodeclaraţi ca fiind de etnie maghiară din Transilvania, Crişana-Maramureş şi Banat.

Agerpres

Distribuie articolul:  
|

POLITICA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.