A doua rundă de miniştri trimişi de preşedintele Traian Băsescu în Covasna şi Harghita s-a întâlnit vineri la Sfântu-Gheorghe cu autorităţile locale, directori şi operatori de turism din cele două judeţe. Ministrul Turismului, Elena Udrea, al Educaţiei, Ecaterina Andronescu şi al sănătăţii, Ion Bazac, au venit cu promisiuni privind alocarea unor sume în sprijinul unor

Ministrul Turismului, Elena Udrea, cel al Sănătăţii, Ion Bazac, şi al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-au întâlnit vineri la Sfântu-Gheorghe cu autorităţile locale din Covasna şi Harghita.

A doua rundă de miniştri trimişi de preşedintele Traian Băsescu în Covasna şi Harghita s-a întâlnit vineri la Sfântu-Gheorghe cu autorităţile locale, directori şi operatori de turism din cele două judeţe. Ministrul Turismului, Elena Udrea, al Educaţiei, Ecaterina Andronescu şi al sănătăţii, Ion Bazac, au venit cu promisiuni privind alocarea unor sume în sprijinul unor obicetive aflate în aria lor de activitate.

Patru milioane de euro pentru spitale

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a plecat vineri din judeţ cu promisiunea că va sprijini financiar atât Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu-Gheorghe, cât şi pe cel de Cardiologie din Covasna. Suma avansată de ministru a fost de patru milioane de euro. Înainte de a se întâlni cu autorităţile locale, Ion Bazac a declarat că descentralizarea este o prioritate la nivelul ministerului pe care îl conduce şi că speră ca, până la 1 septembrie, spitalele să fie trecute la autorităţile locale. „Sper să discutăm multe despre descentralizare, e una din priorităţile mele, şi sper s-o facem cât de repede (descentralizarea totală - n.r.). Am un proiect destul de clar şi cu termene foarte clare, sper ca până la 1 septembrie toate spitalele şi Direcţiile de Sănătate Publică să fie transferate autorităţilor locale“, a declarat ministrul Sănătăţii. După întâlnirea cu autorităţile locale ministrul a vizitat Spitalul Judeţean şi pe cel de Cardiologie din staţiunea Covasna. La Sfântu-Gheorghe, Bazac a declarat că va sprijini autorităţilor pentru finalizarea lucrărilor la două etaje de la Spitalul Judeţean, unde urmează să se mute blocul operator. Suma promisă de ministru se ridică la un milion de euro, din care conducerea spitalului ar putea să finalizeze lucrările de reabilitare la cele două etaje. „Important este să terminăm şi să deschidem saloanele acestea, un milion de euro poate să găsească Ministerul Sănătăţii, important este ca pacienţii să beneficieze de servicii medicale de calitate“, a spus Bazac. De asemenea, Ministerul Sănătăţii va aloca suma de trei milioane de euro pentru lucrările de reabilitare la Spitalul de Cardiologie din Covasna. În opinia ministrului Bazac, spitalul ar fi trebuit să beneficieze de fonduri pentru investiţii. Ministerul a introdus spitalul într-un proiect finanţat de Banca Mondială, pentru ca unitatea să fie dotată cu echipamente, iar din bugetul Ministerului Sănătăţii se vor aloca trei milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare. În acelaşi timp, ministrul Sănătăţii a mai declarat că Spitalul de Cardiologie din Covasna poate beneficia de foarte multe avantaje, ţinând cont de zona în care este amplasat, iar în timp unitatea medicală ar putea deveni „un punct important, chiar şi turistic”, în contextul discuţiilor despre turismul medical. „Cu sumele pe care le alocăm din bugetul nostru şi din proiectul Băncii Mondiale, putem face din acest spital unul modern, ţinând cont că este de o patologie specială şi o prioritate a Ministerului Sănătăţii”, a mai spus Bazac.

Ministrul Turismului, Elena Udrea, a ajuns la Sfântu-Gheorghe după ce, cu o zi înainte a vizitat Lacul Sfânta Ana şi staţiunea Covasna. Elena Udrea a remarcat în primul rând frumuseţea judeţelor Covasna şi Harghita, identificând posibilităţi de dezvoltare a turismului, dar a subliniat, totodată, că această revitalizare a turismului este inevitabil legată de modernizarea infrastructurii.

Turismul balnear, prioritar

Ministerul Tursimului acordă o atenţie deosebită turismului balnear, pentru care se încearcă atragerea de fonduri, în ideea de a-l reabilita, Elena Udrea afirmând că există disponibilitate deplină din partea autorităţilor centrale pentru atragerea fondurilor destinate infrastructurii specifice turismului balnear. Potrivit ministrului, au fost deja purtate discuţii cu reprezentanţii SIF Transilvania, discuţii care vor fi extinse şi la ceilalţi proprietari de structuri de cazare, în ideea identificării modalităţilor de atragere a resurselor de finanţare a investiţiilor din domeniul turismului balnear.

„Prima problemă este lipsa de infrastructură modernă. Tot ce s-a creat până înainte de Revoluţie, fie a fost lăsat în părăsire, fie este întreţinut la nivel minim. Din fericire, există câteva iniţiative private foarte bune şi îi felicit pe cei care le-au făcut, dar nu este suficient”, a arătat Elena Udrea.

Proiecte de dezvoltare

După întîlnirea cu autorităţile locale, Elena Udrea, a anunţat că proiectele ce vor primi finanţare imediată de la ministerul pe care îl reprezintă sunt cele ce prevăd înfiinţarea de centre de informare turistică şi complexe balneare în judeţele Covasna şi Harghita. Elena Udrea a arătat că în cadrul discuţiilor cu autorităţile au fost identificate mai multe proiecte care pot fi materializate imediat, având ca parteneri Ministerul Turismului şi autorităţile celor două judeţe. Udrea a vorbit despre înfiinţarea a două centre de informare turisticăunul în staţiunea Covasna şi altul la Praid (Harghita), despre reabilitarea izvoarelor şi căilor de acces din Parcul central al oraşului Covasna şi despre construirea a câte un complex balnear la Praid şi la Tuşnad. Ministrul a subliniat că fondurile de la minister trebuiesc accesate cât mai repede, astfel încât banii să poată fi cheltuiţi în timp util.

Pârtie de schi la Întorsura Buzăului

Arătându-se încântată de zăpada din Covasna, Elena Udrea a remarcat că aici există un potenţial deosebit pentru dezvoltarea turismului montan, iar una dintre zonele identificate de aceasta a fost Întorsura Buzăului. Potrivit Elenei Udrea, oraşul ar putea fi inclus în programul Ministerului Turismului, „Super Schi în Carpaţi”, dacă în urma studiilor ce se vor face în zonă de către Minister, se va constata că există condiţii pentru amenajarea unei pârtii. Elena Udrea a anunţat că intenţionează să-şi angajeze un consilier personal pentru monitorizarea tuturor aspectelor ce ţin de turismul acestor două judeţe, apreciind că prezenţa unui consilier pe fiecare zonă turistică face mai simplă coordonarea programelor de dezvoltare şi investiţii.

Alături de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamás Sándor, cel al CJ Harghita, Borboly Csaba, şi de primarul de Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, Elena Udrea a admis că pentru promovarea turistică a judeţelor Covasna şi Harghita va trebui identificat un „brand” al acestora. Deşi i sa sugerat, cu insistenţă, promovarea celor două judeţe sub brandul „Ţinutul Secuiesc”, Elena Udrea a arătat că nu are „complexul termenilor”, însă nu a dat niciun răspuns clar referitor la denumirea dorită de autorităţile covăsnene. Ministrul Turismului va reveni în zonă în luna aprilie, cu ocazia unui seminar internaţional dedicat turismului.

Dialog „fructuos“ despre educaţie

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a întâlnit atât cu reprezentanţii administraţiei locale din Covasna şi Harghita, cât şi cu directorii de şcoli, potrivit acesteia dialogul fiind unul „fructuos” şi deosebit de util.

Cu ocazia întâlnirii, administraţia din Covasna i-a solicitat ministrului educaţiei suma de 1,5 milioane de lei pentru achitarea unor facturi restante de anul trecut la lucrări la şcoli, plus sumele necesare pentru cumpărarea a trei imobile: Şcoala cu clasele I – VIII din Hăghig, grădiniţa cu program normal din Malnaş-Băi şi Grupul Şcolar Constantin Brâncuşi din Sfântu-Gheorghe. Discuţiile nu au ocolit nici predarea limbii române pentru copiii maghiari. Liderii judeţeni din Covasna şi Harghita au ridicat problema introducerii unor manuale alternative pentru limba română, astfel încât elevii maghiari să-şi însuşească bine limba statului.

„Dacă vorbim de limba română, am avut puncte de vedere convergente între cei care au ridicat această problemă şi mine, am convenit împreună că limba română trebuie să fie însuşită de toţi elevii de aici şi există toată deschiderea ministerului pentru a găsi cele mai favorabile soluţii care să atingă acest deziderat”, a afirmat Andronescu. În opinia ministrului Educaţiei, este un lucru pozitiv ca elevii maghiari să înveţe limba română, pentru că în acest fel câmpul lor de aşi dezvolta cariera se extinde la nivelul întregii ţări.

Andronescu a mai subliniat că întotdeauna a sprijinit şcoala, fără să conteze culoarea politică a vreunui director de şcoală sau primar. „... dimpotrivă, cred că pentru minorităţi trebuie să gestionăm lucrurile în sensul discriminării pozitive”, a mai spus Andronescu.

În privinţa programei şcolare, Ecaterina Andronescu a afirmat că aceasta trebuie să formeze competenţe indiferent care este limba maternă în care se realizează învăţământul. Ea a mai precizat că are cunoştinţă despre necesitatea profesorilor de limba română în cele două judeţe şi se gândesc să vină cu şcoala mai aproape de cei care doresc să se pregătească pentru a deveni profesori de limba română în această zonă. Totodată, ministrul Educaţiei spune că este nevoie de proiecte şi de programe de formare continuă, în care profesorii, inclusiv cei care predau în limba română în Covasna – Harghita, să treacă periodic şi să-şi îmbunătăţească nivelul predării, prin tehnologii moderne.

Calitatea învăţământului prin descentralizare

Ministrul Educaţiei a vorbit cu autorităţile locale şi despre procesul de descentralizare. Potrivit acesteia, descentralizarea nu trebuie să reprezinte un „proces în sine”, care trebuie marcat, ci un demers care să aducă mai multă calitate procesului de învăţământ.

Ecaterina Andronescu a precizat că procesul de descentralizare trebuie să ducă pe de o parte la creşterea autonomiei şcolilor, iar pe de altă parte la transferarea deciziilor şi a resurselor la autoritatea locală, dar în egală măsură să se pună accentul pe asumarea responsabilităţii.

Ana Sidon, Monica Rizea, Adrian Moise