• Ambele țări îndeplinesc toate criteriile pentru a se alătura zonei de liberă circulație

• Vetoul față de aderare alimentează sentimentul anti-european și dăunează economiei

• Poluare crescută din cauza cozilor lungi, de până la câteva zile, la punctele de trecere a frontierei

Eurodeputații solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023.

Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului. Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.

Creșterea emisiilor de dioxid de carbon

În plus față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaților.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.

Context

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Sursa: comunicat de presă.