Cei aproximativ 800 de aleşi locali care au participat la Marea Adunare a Aleşilor Locali din Secuime organizată de UDMR vineri la Miercurea Ciuc au votat o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc şi un memorandum pentru statutul special de administraţie publică şi dezvoltare a Ţinutului Secuiesc prin care reiau şi subliniază necesitatea autonomiei

Cei aproximativ 800 de aleşi locali care au participat la Marea Adunare a Aleşilor Locali din Secuime organizată de UDMR vineri la Miercurea Ciuc au votat o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc

Cei aproximativ 800 de aleşi locali care au participat la Marea Adunare a Aleşilor Locali din Secuime organizată de UDMR vineri la Miercurea Ciuc au votat o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc şi un memorandum pentru statutul special de administraţie publică şi dezvoltare a Ţinutului Secuiesc prin care reiau şi subliniază necesitatea autonomiei teritoriale.

Acest document se întinde pe nouă pagini şi face o descriere a Ţinutului Secuiesc şi a paşilor pe care UDMR i-a făcut pentru a obţine autonomia acestuia, vorbeşte despre limitele folosirii limbii materne ca limbă oficială şi susţine că amânarea procesului de descentralizare este echivalentă cu continuarea aplicării conceptului de stat central naţional.

Totodată, memorandumul mai prezintă aspecte privind întârzierea retrocedărilor imobilelor confiscate abuziv, lipsa universităţii de stat în limba maghiară şi pericolul modificării artificiale a procentelor etnice, prezentând ca soluţie legislativă a acestor probleme autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

În ceea ce priveşte proclamaţia pentru Ţinutul Secuiesc, solicitările aleşilor se referă la declararea limbii maghiare ca limbă oficială regională, respectarea prevederilor cuprinse în convenţiacadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, care interzice modificarea artificială a procentelor privind componenţa etnică a unei regiuni locuite în majoritate de o minoritate naţională.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a comparat România cu un SRL în care maghiarii sunt proprietari pe aproape 7% din aceasta.

„Maghiarii reprezintă aproape 7% din populaţia României, dacă ne-am imagina România ca un SRL înseamnă că suntem proprietari pe 7% din România. Apoi, în Transilvania, unde reprezentăm 25% din populaţie, suntem proprietari pe 25%, iar în ce priveşte Ţinutul Secuiesc suntem proprietari în proporţie de peste 80%”, a explicat Marko.

Stema, imnul şi drapelul, adoptate la Adunarea CNS şi PCM

În ceea ce priveşte Adunarea organizată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi PCM la Odorheiu-Secuiesc, cei aproximativ 400 de participanţi au votat organizarea de referendumuri locale în fiecare unitate administrativ-teritorială din Ţinutul Secuiesc, în vederea creării premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale autonome, au mai votat ca autorităţile administraţiei publice locale din scaunele secuieşti să se asocieze în opt asociaţii în vederea reprezentării şi protejării intereslor lor regionale specifice, şi ca Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc să fie organizată cel puţin o dată pe an şi să fie considerată un cadru instituţional al vieţii publice ale cărei hotărâri se angajează să le pună în practică. O hotărâre importantă adoptată de participanţii la Marea Adunare a Aleşilor Locali din Secuime de la Odorheiu Secuiesc este cea legată de simbolurile Ţinutului Secuiesc – imnul, stema, drapelul şi semnul distinctiv al acestuia. Adunarea a prezentat în deschidreea sa o declaraţie privind reforma administrativă, în care se arată că actuala împărţire teritorial administrativă a României este depăşită, prin urmare reforma administrativă este o problemă centrală de interes public.

La eveniment a participat şi preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Tokes Laszlo, unul dintre organizatorii Adunării de vineri de la Miercurea Ciuc, alături de UDMR.

Potrivit CNS, în Ţinutul Secuiesc sunt 2.159 de aleşi, din care 80% maghiari, iar din acest procent 55% sunt UDMR, 21% PCM şi 3% independenţi.

Ana Sidon