Autonomie în 10 acte
Mitingul iniţiat de bisericile istorice maghiare la Sfântu-Gheorghe a adunat ieri în faţa Prefecturii Covasna aproximativ 2.500 de maghiari veniţi din judeţele Covasna şi Harghita, ca să protesteze faţă de eventualele schimbări din funcţie ale directorilor maghiari de la instituţiile deconcentrate şi să ceară respectarea proporţiei etnice şi în acest domeniu. Potrivit organizatorilor, faptul că 75% din populaţia judeţului este maghiară nu poate fi
Mitingul iniţiat de bisericile istorice maghiare la Sfântu-Gheorghe a adunat ieri în faţa Prefecturii Covasna aproximativ 2.500 de maghiari veniţi din judeţele Covasna şi Harghita, ca să protesteze faţă de eventualele schimbări din funcţie ale directorilor maghiari de deconcentrate şi să ceară respectarea proporţiei etnice şi în acest domeniu.
Mitingul iniţiat de bisericile istorice maghiare la Sfântu-Gheorghe a adunat ieri în faţa Prefecturii Covasna aproximativ 2.500 de maghiari veniţi din judeţele Covasna şi Harghita, ca să protesteze faţă de eventualele schimbări din funcţie ale directorilor maghiari de la instituţiile deconcentrate şi să ceară respectarea proporţiei etnice şi în acest domeniu.
Potrivit organizatorilor, faptul că 75% din populaţia judeţului este maghiară nu poate fi ignorat, iar acest raport trebuie respectat şi la conducerea instituţiilor deconcetrate.
Băsescu să-şi ceară scuze
Cu ocazia manifestării, participanţii la „Marea Adunare din Sfântu-Gheorghe“, cum au numito, au înregistrat la Prefectură şi o petiţie cu zece puncte în care solicită mai multe chestiuni, printre care şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Petiţia este adresată Preşedinţiei României, Guvernului României şi Parlamentului European, urmând a fi transmisă prin parlamentarii şi europarlamentarii maghiari. În primul punct al petiţiei, manifestanţii solicită ca preşedintele Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au „indignat“ Secuimea – referitoare la faptul că nu va fi niciodată autonomie, n.r. - , cer respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate, încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin deschise sau mascate, prin care se urmăreşte modificarea componenţei etnice, oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii, retrocedarea rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate, oprirea creşterii numerice a unităţilor militare şi trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale, înfiinţarea de către statul român a unei universităţi maghiare, cu finanţare din bugetul statului, recunoaşterea limbii maghiare, alături de cea română, ca şi limbă oficială regională, recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective, şi, la ultimul punct, autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Petiţia este susţinută de toate formaţiunile politice maghiare prezente la eveniment – UDMR şi PCM, precum şi de reprezentanţii bisericilor istorice maghiare şi a fost înregistrată la Prefectură, la Registratură.
Pancarte cu autonomie
Mitingul de protest a fost colorat şi de huiduielile participanţilor la adresa declaraţiei lui Traian Băsescu privind autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi de pancarte în care scria „Soluţia este autonomia“ sau „Directori maghiari în fruntea instituţiilor“, de steaguri secuieşti, un imn religios şi de imnul secuiesc.
Manifestanţii au început să se adune încă de la ora 12.30, în fruntea lor aflându-se Fanfara din Reci. La mobilizarea autorităţilor locale şi judeţene din Harghita, la manifestarea de la Sfântu-Gheorghe au participat şi câteva sute de harghiteni, în frunte cu preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, deputatul Korodi Attila, europarlamentarul Sogor Csaba, iar din Covasna au fost prezenţi, printre alţii, primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, şi cei doi vicepreşedinţi, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, şi liderii partidului.
Forumul Românilor critică transformarea jocului politic în registru etnic
Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, av.Ioan Solomon, consideră că manifestarea pusă la cale sub „sigla“ bisericilor nu are niciun fundament logic, ci este o forţare a sentimentelor, a resentimentelor etnice, fără nicio umbră de corectitudine. „În momentul în care nu mai sunt la putere trebuie să accepte că jocul politic este acesta, partidele la putere îşi numesc, în mod pur politic, oamenii lor în locurile în care au dreptul legal să îi numească, asta e tot. În momentul în care vor reveni la guvernare vreodată (UDMR, n.r.), se va pune problema să numească la rândul lor. A transforma acest lucru în registru etnic n-are niciun fundament logic, e o forţare a sentimentelor, a resentimentelor etnice, fără a avea nici măcar o umbră de corectitudine şi de legitimitate raţională în ceea ce se face”, a declarat Solomon. Preşedintele Forumului spune că trebuie respectată regula democratică politică, jocul democratic, cu atât mai mult cu cât şi Europa este construită şi funcţionează numai pe baza acestui joc democratic, nu pe criteriul etnic. Solomon a precizat că Europa a avut experienţe de conflicte etnice şi nu se mai doreşte a se merge pe această linie care nu foloseşte nimănui şi în niciun caz principiilor europene de dezvoltare a UE. Dacă se merge pe ideea proporţiilor etnice, Solomon spune că maghiarii văd problemele din turla bisericii din Sfântu-Gheorghe, iar românii ar trebui să le privească de pe Crucea de pe Caraiman.
Un mod de protejare a directorilor
Preşedintele UDMR Covasna, senatorul Albert Almos, a declarat că mitingul la care au făcut apel bisericile maghiare este un mod de a-i proteja pe directorii de etnie maghiară care şi-au îndeplinit datoria în ultimii patru ani. „Dorim să-i protejăm şi să îi susţinem, pentru că în istoria Secuimii nu s-a întâmplat ca toate instituţiile să fie preluate de conducători de etnie română. Noi considerăm că datorită faptului că majoritatea populaţiei este de etnie maghiară, şi această pro porţie trebuie să fie coordonată de oameni propuşi de populaţia maghiară”, a declarat Albert Almos.
Senatorul UDMR consideră normal ca în această zonă care este mai specială să se pună accent pe etnie, amintind din nou de cei 75% maghiari câţi trăiesc în zonă. Cât despre directorii maghiari aflaţi în funcţie, dar care nu au fost susţinuţi de UDMR – cum ar fi Hobincu Zoltan de la Agenţia pentru Protecţia Mediului -, Albert a precizat că până când consideră că problemele sunt rezolvate în folosul comunităţii, până atunci pot fi acceptaţi.
„Cuvântul poporului secuiesc să se audă până în Bucureşti“
Totodată, preotul unitarian Kovacs Istvan, vicepreşedinte PCM Sfântu-Gheorghe, a afirmat că în situaţii în care simt că se lezează drepturile maghiarilor vor să arate că sunt un front unit. Kovacs a subliniat că mitingul nu este împotriva nimănui şi cu atât mai puţin „împotriva prietenilor noştri români“, ci este pentru autonomie, pentru drepturile cetăţenilor maghiari, secui, din această zonă.
Şi liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a precizat că doresc ca şi „cuvântul poporului secuiesc să se audă până în Bucureşti, şi drepturile colective să fie respectate, fiindcă într-un stat democratic asemenea drepturi trebuie neapărat respectate”.
Mitingul maghiarilor organizat de biserici a fost criticat de cele două organizaţii locale ale PSD şi PD-L, ai căror lideri consideră că biserica ar trebui să se ocupe de cele sfinte şi mai puţin de politică. Mai mult, ei spun că şi dacă ar fi să se facă schimbări în rândul directorilor, ceea ce nu s-a întâmplat încă, acestea ar avea loc numai în conformitate cu legea, după o analiză obiectivă şi nicidecum pe criterii etnice.
Conform protocolului de colaborare încheiat pe plan local între PSD şi PDL Covasna, deconcentratele sunt împărţite în jumătate, câte 20 la fiecare din cele două partide. Atât preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, cât şi cel al PD-L, Gheorghe Baciu, au subliniat că nu doresc schimbări de dragul schimbării, iar unele voci politice spun că prin acest miting se face de fapt o manipulare a maghiarilor, care au fost scoşi în stradă de politicieni cu interese.
PETIŢIE
- Către Preşedinţia României
- Către Guvernul României
- Către Parlamentul European
Noi, participanţii la marea adunare din Sfântu-Gheorghe, am constatat după alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare venită atât din partea guvernului, cât şi din partea preşedintelui României,
Ţinând cont că autonomia Ţinutului Secuiesc are rădăcini încă de mai multe secole,
Amintindu-ne că şi la naşterea statului Român modern autonomia Ţinutului Secuiesc a fost garantată prin constituţie, care şi în vremurile întunecate ale comunismului - chiar cu drepturi ştirbite - a existat
Luând în considerare formele de autonomie existente în Uniunea Europeană, cât şi drepturile colective ale comunităţilor minoritare, care susţin convieţuirea paşnică între diferite etnii,
SOLICITĂM
1. Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au indignat secuimea.
2. Respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate
3. Încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin deschise sau mascate, prin care se urmăreşte modificarea componenţei etnice.
4. Oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii.
5. Retrocedarea rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate.
6. Oprirea creşterii numerice a unităţilor militare şi trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale.
7. Înfiinţarea de către statul român a unei universităţi maghiare, cu finanţare din bugetul statului
8. Recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca şi limbă oficială regională.
9. Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective.
10. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Ana Sidon