Te simţi trist când plouă şi eşti binedispus în zilele însorite sau te dor oasele când este înnorat. În credinţă populară, starea sănătăţii este puternic influenţată de vreme. Bioclimatologia sau biometeorologia îţi explica de ce intervin schimbări în organismul tău în funcţie de timpul probabil.

Căldura este benefică sănătăţii, mai puţin în caz de caniculă

Vara contribuie la starea de bine, cu condiţia ca temepraturile să fie rezonabile. Definiţia caniculei este legată de climă unei regiuni şi de durata fenomenului. De exmplu, poţi vorbi despre caniculă într-un anumit oraş începând de la 33 de grade ziua şi 18 grade noaptea, iar în altul începând de la 36 de grade ziua şi 21 de grade noaptea.

Soarele contribuie la producerea de endorfine, care acţionează asupra neuronilor senzoriali şi creează un sentiment de euforie şi de bună dispoziţie. El permite sintetizarea, la nivelul pielii, de vitamina D, care favorizează mineralizarea oaselor. De asemenea, este bine cunoscut, căldura blândă antrenează o stare generală de bine.

Pericolele sunt în principal cauzate de excesul de căldură şi de caniculă. Corpul luptă pentru a menţine o temperatură centrală stabilă, în ciuda variaţiilor de temperatură exterioară. El menţine această stabilitate graţie unui echilibru între termogeneza (producerea de căldură) şi termoliză. Acest fenomen este numit homeotermie. El antrenează oboseala, asemănătoare celei resimţite după efortul fizic. În plus, mecanismele sudaţiei (mărirea fluxului sanguin înspre piele), cer o mărire a activităţii inimii.

Umezeşte fata şi braţele cu un spray şi expune-te aerului unui ventilator. Pune un cearşaf umezit la fereastră, care va răcori aerul din interior. Fă duşuri călduţe şi bea sucuri cu lămâie. În timpul după-amiezii, fă o mică siestă, dar nu sta toată ziua în pat.

Furtuna duce la migrenă şi reumatism

Furtunile se caracterizează prin schimbări bruşte de temperatură sau de presiune atmosferică şi variaţii de temperatură. După furtună, atmosfera este curăţată de praf şi de polen. Explozia picăturilor de apă provoacă ioni negativi, care măresc capacitatea respiratorie. Pericolele furtunii sunt provocate de căderea presiunii atmosferice sau de mărirea umidităţii, care favorizează crizele de inimă, ulcerul hemora­gic şi migrenă.

Durerile reumatismale pot fi cauzate de modi­ficarea presiunii lichidelor articulare, care duc la inflamaţii şi dureri. De asemenea, pot fi reactivate şi durerile cauzate de pierderea unei mâini sau a unui picior, aşa-numitul membru fantomă. Acestea pot fi cauzate de o dilatare sau de o contractare a ţesuturilor cicatriciale.

Ploaia transportă bacterii şi viruşi 

Când plouă, în general cade apă poluată. Avantajul este că atmosfera este spălată, sunt mai puţini alergeni şi mai puţine alergii respiratorii. Substanţele poluante (vapori de benzină, combustibili bogaţi în dioxid de sulf, pesticide) sunt transportate uneori pe distanţe lungi de vânt şi cad pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă, ceaţă. Acestea irită plămânii şi reduc rezistenţa la infecţiile respiratorii. Apa de ploaie care se scurge de pe acoperiş prin burlane este şi mai încărcată cu bacterii.

Nu folosi sub nicio formă apa de ploaie în scopuri domestice (pentru gătit, spălat). Şi oricât de romantic ar fi, nu stă în ploaie.

Vântul te face nervos şi duce la insomnie

În medicină chineză se spune că vântul bulversează echilibrul energetic. Partea bună este ca vântul cu o viteză mai mare de 10 km/h îndepărtează particulele de poluare.

Partea rea a zilelor cu vânt puternic este că atunci survin mai des durerile de cap, iri­tabilitatea, insomia, dezechilibrele psihice. Foehn-ul, un vânt cald şi uscat era în trecut considerat în trecut o circumstanţă atenuantă pentru actele de violenţă.

Nu toate persoanele sunt influenţate negativ de vânt. Dacă eşti nervos în zilele cu vânt puternic sau te doare capul, încearcă să faci exerciţii de meditaţie.

Frigul antrenează maladiile respiratorii şi cardiovasculare

Se spune că frigul distruge microbii, deci aerul este mai sănătos. Din păcate, frigul reduce rezistenţa la infecţii, favorizează bolile respiatorii (răceală, gripă), cardiovasculare (măreşte vâscozi­tatea sângelui şi favorizează formarea de cheaguri), contractând vasele. Frigul usucă pielea şi poate duce la degerături. Mortalitatea legată de frig este de opt ori mai mare decât cea leagată de căldură. Pentru a preveni efectele dăunătoare ale frigului, protejează nasul şi gâtul cu un fular şi poartă căciulă. Organismul face un efort suplimentar pentru a transporta sângele în extremităţile corpului, deci nu uita de mănuşi. Şi nu uita să hidratezi puternic părţile corpului expuse la soare. Cel mai bine este porţi mai multe rânduri de haine subţiri. Aerul dintre straturile de haine este unul dintre cele mai bune izolatoare termice.

Particulele fine de poluare sunt influenţate de starea vremii

Particulele fine sunt emise de sobe, de centralele termice sau de maşini. Cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri, particulele fine pătrund în profunzime în organism, în special în plămâni. Starea vremii joacă un rol determinant. Nivelul de substanţe poluante în aerul respirat este adesea mai influenţat de vânt, de dispersia atmosferică sau de soare, ca şi de nivelul de emisie al uzinelor sau de circulaţia automobilelor.

Zilele fără vânt sau cu vânt slab, nori închişi la culoare la joasă înălţime care se întind pe tot cerul în loc să urce, sunt un semn al proastei evacu­ări sau a unei inversări a temperaturii în straturile joase ale atmosferei.

Frunzele de tutun sunt un exclent bioindicator al calităţii aerului. Foarte sensibile, acestea sunt rapid afectate de particulele fine de poluare.