Elevii Grupului Şcolar „Nicolae Bălcescu“ au participat ieri, împreună cu Biserica Sf. Gheorghe din Întorsura Buzăului, sub îndrumarea prof. Muntean Iuliana Monica, la cea de-a doua activitate cu tema „Rugăciunea şi roadele ei“ din cadrul proiectului educaţional partenerial „Dialog cu tinerii“. Această activitate face parte din cadrul activităţiilor extraşcolare, ce are ca scop dezvoltarea de atitudini şi motivaţie

Elevii Grupului Şcolar „Nicolae Bălcescu“ au participat ieri, împreună cu Biserica Sf. Gheorghe din Întorsura Buzăului, sub îndrumarea prof. Muntean Iuliana Monica, la cea de-a doua activitate cu tema „Rugăciunea şi roadele ei“ din cadrul proiectului educaţional partenerial „Dialog cu tinerii“.

Această activitate face parte din cadrul activităţiilor extraşcolare, ce are ca scop dezvoltarea de atitudini şi motivaţie creştină în rândul tinerilor, care acum îşi caută identitatea lor religioasă, îşi definitivează personalitatea, dorinţele, speranţele şi calea vieţii lor în societate şi nu numai.

La ea au participat elevii claselor a X-a B, a XII-a B, a XII-a DL şi cadre didactice din această unitate şcolară. În urma acestei activitaţi s-a urmărit ca elevii prezenţi să cunoască condiţiile săvârşirii unei rugăciuni bine plăcute lui Dumnezeu, conştientizarea rodului împăcării cu sine, cu semenii şi cu Dumnezeu ca rugăciunea să fie roditoare şi folositoare în viaţa fiecăruia, deprinderea de a se ruga neîncetat şi de a fi conciliant, căci rugăciunea „este izvorul puterii şi al dragostei“, spunea Bătrânul Porfirie.

Se ştie că în drumul spre mântuire noi, oamenii, călătorim împreună prin viaţă, avem nevoie unii de alţii ca să ne mântuim: „Nu te poţi mântui singur, dacă alţii nu se mântuiesc! Este o greşeală să te rogi numai pentru propria-ţi mântuire. Trebuie să ne rugăm pentru lumea întreagă, pentru ca nimeni să nu se piardă.“ (Bătrânul Porfirie).

Viaţa pământească trebuie trăită frumos, căci ea nu este altceva decât o pregătire pentru viaţa veşnică. Să exprimăm ceea ce simţim, să simţim ceea ce exprimăm, iar vorbele să reiasă din faptele noastre. Nu este bucurie mai mare decât comuniunea noastră cu Dumnezeu prin rugăciune.

Rugăciunea înseamnă vorbirea minţii noastre cu Dumnezeu. Dumnezeu este Duh, este Minte, este Înţelepciune. De aceea noi comunicăm cu Dumnezeu prin rugăciune. La această activitate a participat ca invitat şi părintele Ciprian Popica, care a evidenţiat importanţa, necesitatea şi roadele rugăciunii în viaţa fiecăruia.

Rugăciunea stăruitoare, cu evlavie, credinţă şi frângerea inimii este bună, folositoare şi aduce daruri dumnezeieşti. Când simţim bucuria rugăciunii, suntem foarte vioi. Ea este „o pregustare a vieţii din Rai“, şi dacă vă străduiţi mult Domnul Dumnezeu din bunătatea Sa nemărginită o să v-o dăruiască. Rugăciunea îl ridică pe om până la contemplarea dumnezeiască.

Astăzi ar trebui cu toţii să ne bucurăm de toate binefacerile dăruite de Dumnezeu şi să-I mulţumim pentru toate câte ne dăruieşte, dar şi să împărtăşim această bucurie şi altora. „Dacă mă bucur că învăţ ceva nou, este ca să-l împărtăşesc şi altora“, spunea Seneca.

Profesor Iuliana Muntean