Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au demarat procedurile pentru clasarea în categoria Tezaur a statuetei feminine din lut, veche de peste 7.500 de ani, descoperită recent în situl Arcuş - Platoul Târgului, din apropierea municipiului.

Artefactul a fost scos la iveală în urma cercetărilor preventive realizate în zona nordică a municipiului, săpăturile evidenţiind urmele unei aşezări neolitice datate între anii 5.800 şi 5.500 î.Hr., aparţinând culturii Starcevo-Criş, una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei.

Statueta, înaltă de aproximativ 6 centimetri, a fost modelată din lut amestecat cu pleavă şi nisip şi arsă la temperatură ridicată, iar, potrivit specialiştilor, ar fi putut avea un rol ritualic, fiind folosită ca ofrandă, amuletă sau obiect legat de fertilitate ori protecţia locuinţei.

Arheologul Dan-Lucian Buzea a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirea este cu atât mai importantă cu cât, în S-E Transilvaniei, vestigiile atribuite primilor agricultori sunt relativ puţine.

„În zona oraşului Sfântu Gheorghe au fost mai multe proiecte de investiţii în infrastructură, în proiecte de alimentare cu apă, cu gaz, cu reţele electrice, (...) iar, în urma unui proiect de cercetare preventivă, s-a făcut această descoperire a acestor comunităţi neolitice de peste şapte mii de ani. Într-o groapă, alături de mai multe fragmente ceramice, resturi osteologice, a fost descoperită şi această piesă, o statuetă modelată din lut, o statuetă, să spunem aşa, tip coloană, foarte interesantă, cu trăsături, cu ochi reliefaţi, cu moţ, cu un pic de coafură relevată prin nişte mici incizii în zona podoabei capilare, cu braţe stilizate, sâni, deci o piesă deosebit de importantă şi unică în felul ei, pentru că nu sunt multe piese de acest gen”, a precizat Dan Buzea.

Statueta se află în prezent într-un proces de expertiză pentru clasarea în categoria Tezaur, după ce a fost restaurată şi scanată 3D, urmând ca apoi să fie expusă publicului.

„În zona în care ne aflăm, în spaţiul acesta sud-est transilvănean, descoperirile cu privire la primii agricultori care au venit în acest spaţiu, în urmă cu peste 7.000 de ani, nu sunt foarte multe. Până în prezent avem circa 39 de puncte cu descoperiri în perioada neolitică (...) Practic, ultimele descoperiri importante s-au făcut în anii 1996-1997 de către profesorul Gheorghe Lazarovici, în staţiunea de la Leţ (...) Cert este că piesa contribuie la cunoaşterea acestei civilizaţii şi este o piesă rară, care acum este într-un proces de expertiză în vederea clasării în categoria Tezaur şi, de ce nu, în viitorul apropiat poate fi inclusă în cadrul unor expoziţii legate de acest fenomen al vieţii religioase ale comunităţilor preistorice”, a adăugat Dan Buzea.

Cercetările arheologice efectuate în ultimii ani în partea nordică a municipiului Sfântu Gheorghe au scos la lumină şi alte artefacte valoroase, printre care patru morminte cu scheletele a opt cai şi zece morminte umane ce ar data din Epoca bronzului.

Caii au fost găsiţi cu tot cu piese de harnaşament făcute din corn de cerb, iar în cele zece morminte umane au fost descoperite şi vase de înhumaţie specifice tradiţiei Monteoru, ceea ce sugerează că ar fi vorba despre oameni veniţi din afara Carpaţilor de Curbură.

Specialiştii sunt de părere că descoperirile făcute în ultimii ani indică faptul că în zona nordică a municipiului Sfântu Gheorghe ar exista şi alte vestigii de acest fel şi este posibil ca pe viitor să fie scoase la lumină noi obiecte şi informaţii interesante despre trecut.