EDUCATIE 1 iulie 2013

BACALAUREAT 2013. Subiectele la proba scrisă la Limba şi literatura română

de Covasna Media | 163 vizualizări

Analiza unui fragment din „Scrinul negru” al lui George Călinescu, scrierea unui text argumentativ despre importanţa alegerii unui model în viaţă şi redactarea unui eseu dintr-un text poetic aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga au fost subiectele la Limba română de la bacalaureat, pentru profilul real.

Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la Limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat a fost cea cu numărul 7.

La primul subiect, pe un fragment din „Scrinul negru” al lui George Călinescu, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică.

Astfel, la punctul 1 al primului subiect, candidaţii au fost puşi să dea câte un sinonom potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „mormane” şi „uzate”. Pentru rezolvarea corectă a cerinţei sunt acordate două puncte.

La punctul 2 al primului subiect s-a cerut explicarea rolului cratimei în secvenţa „cu câte-un gumilastic”, acesta având tot două puncte.

Tot pentru două puncte, candidaţii au avut, la punctul trei, de făcut un enunţ în care să folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul „umăr”.

Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cerinţe ale subiectului 1: „Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat”; „Precizează două motive literare identificate în textul dat”, „Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială”, „Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat”; „Ilustează cu exemple din text două trăsături ale genului epic”.

La punctul nouă al primului subiect, candidaţii au avut de comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: „Acesta era un bărbat înalt, voinic cu părul cărunt, tuns mărunt şi ascuns în parte sub şapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată ca un soi de pernă de amortizare a izbiturilor”.

La al doilea subiect de la proba de Limba şi literatura română,cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa alegerii unui model în viaţă.

„În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respectaţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate”, potrivit cerinţelor subiectului al doilea.

Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte (două - trei pagini) în care trebuiau prezentate tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.

„În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere: evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o orientare literare, într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat; ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume; susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat”, potrivit cerinţelor subiectului al treilea.

În cadrul subiectului al treilea s-a precizat că pentru conţinutul eseului vor fi acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru lizibilitate şi încadrarea în limitele de spaţii indicate.

Examenele scrise de la bacalaureat au început luni cu proba la Limba şi literatura română, la care s-au înscris peste 160.000 de elevi care au terminat în acest an clasa a XII-a şi absolvenţi care nu au promovat în seriile anterioare.

Bacalaureatul va continua în 2 iulie cu proba la Limba şi literatura maternă, în 3 iulie cu proba obligatorie a profilului şi în 5 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării.

Rezultatele vor fi afişate pe 8 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, până la ora 16.00. Rezultatele finale, după rezolvarea contestaţiilor, se vor afişa în 12 iulie.

(digi24.ro)

Distribuie articolul:  
|

EDUCATIE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.