O călătorie cu un trenuleț turistic, care șerpuiește pe șinele ruginii, în sânul naturii verzi, la care se adaugă briza răcoroasă și murmurul entuziast al colegilor de compartiment, poate să fie punctul culminant al unei excursii de succes. Și cu toate că sunt zone în țară chiar renumite pentru această experiență, Covasna nu mai este, din păcate, una dintre ele. Până acum erau firme private care acționau în acest scop pe șinele din zonele Covasna și Comandău, sau ocazii speciale când se puneau în mișcare locomotivele ajunse piese de muzeu, dar în ultima vreme nici acestea nu mai există. Sunt totuși planuri, deocamdată vagi și pe termen lung, ca mocănița să devină o atracție turistică de top și pe meleagurile covăsnene. 

Am citit recent într-un cotidian de circulație națională despre faptul că orașul Covasna este cuprins într-o listă a locațiilor unde turiștii pot încerca vara aceasta plimbarea cu mocănița. Când am început să verificăm informația mai atent, pentru că știam de niște achiziții recente ale autorităților în zona Covasna – Comandău în acest domeniu, am ajuns la concluzia că realitatea din teritoriu este alta. 

În stația de vizavi de Spitalul de Cardiologie, pe partea cu hotelurile Clermont și Bradul, este marcată locația monumentului istoric datat 1891 - „Calea ferată îngustă” (sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX). Tot acolo, pe șine din zona unde altădată circula mândra mocăniță, stă o locomotivă ajunsă astăzi piesă de expoziție în aer liber. Iarba este tunsă, spațiul din jur îngrijit, dar se vede că pe șine nu mai circulă niciun vagon leneș, nu se mai aude niciun scârțâit domol, ci doar vântul, ciripitul vesel al păsărilor și din când în când câte o mașină care gonește pe carosabil. 

Puțin mai în spate, pe un gard verde, se găsesc și semnele care altădată marcau stația Mocăniței din orașul Covasna. Locurile unde în trecut erau notate programul și prețul biletului sunt șterse. Dar acolo încă atârnă chiar și harta colorată cu traseul, poate în speranța că vreun operator privat, deși e greu de crezut pentru că e problematică obținerea autorizațiilor, se va întoarce în zonă. Sau poate sunt acolo doar de dragă amintire. 

„Ar fi o atracție turistică extraordinară dacă ar putea să funcționeze”

Autoritățile locale sunt de acord că un astfel de obiectiv turistic ar fi foarte valoros dacă ar putea fi pus în funcțiune, însă anii au ajuns din urmă vechea investiție și acest vis, al mocăniței, presupune costuri, financiare și de timp, foarte mari. 

Nu mai este o noutate că, în urmă cu doi ani, Consiliul Județean (CJ) Covasna și Primăria Covasna au cumpărat activele care fac parte din monumentul istoric denumit „Ansamblul tehnic – Plan înclinat de la Covasna-Comandău” ale firmei de exploatare forestieră Brafor SA, care se afla în faliment. Cele două autorități au achiziționat, cu aproape 1,5 milioane lei, activele constând în clădiri, terenuri și linia de cale ferată, dar nu și terenul pe care este construită calea ferată. 

„Calea ferată forestieră îngustă, CFF, porțiunea de pe teritoriul administrativ din Covasna, respectiv Gara CFR până la limita de hotar cu UAT Comuna Comandău, inclusiv „Planul înclinat“, parte a acestui ansamblu, pe vreo 20 de km este în proprietatea orașului Covasna. Dar doar fierul, nu și amplasamentul căii ferate, adică terenul, care este al statului român. Lucrurile sunt destul de încâlcite, încurcate. În ceea ce ne privește, noi trebuie să rezolvăm problema de sub șine și ulterior să găsim cumva o finanțare pentru reabilitare totală. Din păcate, ele sunt într-o stare avansată de depreciere. Și ulterior, să punem cumva în circuit turistic, desigur, împreună cu Consiliul Județean Covasna. Ar fi o atracție turistică extraordinară dacă ar putea să funcționeze“, a declarat zilele trecute, pentru redacția noastră, primarul orașului Covasna, Gyerő József.

„Am cumpărat o senzație, o istorie”

Situația este la fel și la Comandău. Și președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, conducătorul instituției care a preluat acolo frâiele investiției, spune că demersul este în prezent la un capitol birocratic-juridic. 

„Am cumpărat o senzație, o istorie. În momentul de față, ceea ce este la Comandău figurează ca monument istoric industrial de categoria A, întâi. Dar acolo nu este nimic. Totul este în paragină, betoane și rugină. Sunt două hale unde sunt utilaje de epocă, de la începutul secolului XIX, pe care, desigur, vrem să le păstrăm. Acum se lucrează la posibilitatea de a scoate parțial sau total din categoria A, ca să putem să ne apucăm prima dată de dezafectarea terenului pe care l-am cumpărat, cele cinci hectare de teren, și totodată la proiectarea și găsirea de posibilități pentru reînființarea pe o distanță de 14 kilometri a traseului de mocăniță. (...) Este o procedură mare. Trebuie schimbate șinele, dar trebuie stabilizat și terasamentul și realizate și alte lucrări. Dar deocamdată acum lucrăm să putem să scoatem total sau parțial din categoria A, pentru că nu avem altfel cum să facem nimic acolo”, a declarat, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, președintele Consiliului Județean. 

Despre viziunea pe termen lung, acesta spune că planurile autorităților județene vin în sprijinul comunei Comandău, cu scopul de a dezvolta turismul, mai ales că în zonă există și tabăra de agrement, realizată tot cu sprijinul Consiliului Județean, dar și școala cea nouă, cu design similar, realizată cu fonduri guvernamentale, un teren și o sală de sport. 

„Viziunea pe termen lung este repunerea în funcțiune a căii ferate pe o lungime de 14 kilometri din inima Comandăului, cu o gară în munți”, a mai detaliat Tamás Sándor. 

Primarul din Comandău ne-a dezvăluit și că pandemia a avut un rol în a pune pe butuci un vis și așa șubred. 

„Nici anul acesta nu va funcționa mocănița. Cândva, de zilele comunei, se făcea „plimbare nostalgică cu locomotiva”. Cum de doi ani, din cauza pandemiei, aceste zile nu se mai țin, nici locomotiva nu mai funcționează”, a spus, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, primarul comunei Comandău, Kocsis Béla.

De precizat este că partea dinspre Comandău va fi separată de cea din Covasna, pentru că, deși autoritățile au anunțat în aceeași perioadă achiziții, traseul de cale ferată dintre Covasna și Comandău este separat de terenuri care aparțin statului român, în administrarea Romsilva, și unde nu se pot face investiții locale sau județene. 

„Planul înclinat” – o instalație complet ecologică, un unicat tehnic

Dezvoltarea acestui tip de atracție turistică are un potențial foarte mare și datorită istoriei. Este cunoscut faptul că, potrivit datelor publicate de visitcovasna.ro, această Cale Ferată Forestieră (CFF) Covasna-Comandău, cu ecartament îngust (760 mm), a fost construită în 1882. Ea asigura odinioară transportul lemnului din zona Comandăului până în orașul Covasna. Pornind de la diferența de nivel dintre cele două părți ale căii ferate forestiere, în 1890 a fost inaugurat „Planul înclinat” – o instalație complet ecologică, un unicat tehnic, datorită mecanismului de acțiune, bazat pe forța gravitațională. „Planul înclinat“ avea o lungime de 1.236 m și o diferență de nivel de 327 m, iar vagonul încărcat cobora și îl trăgea în sus pe cel fără lemne, care era mai ușor. Acesta făcea legătura cu linia de cale ferată îngustă din Valea Zânelor – Covasna și a funcționat timp de un secol. În anul 1997, un incendiu puternic a distrus acest inedit funicular.

Iulia Drăghici – Taraș

Diana Pantelimon