• În perioada stării de urgență, au fost pregătite 30 de programe speciale – cu accent pe limba română
• Ce rol au ghizii, potrivit experților, printre care și consultantul în marketing turistic, Răzvan Pascu
• Unde îi găsim și cât costă serviciile 

Știm deja că județul Covasna are un farmec aparte, care nu îi lasă indiferenți pe turiștii din țară, dar nici pe localnicii care își iau „pantofii de vizitatori”. Să nu mai vorbim de străinii care ajung aici. Asta dacă reușesc să îl și descopere, pentru că, să recunoaștem, nu e tocmai ușor. Un rol important în acest sens, al facilitării descoperirii zonelor care merită văzute, îl au ghizii, care, dacă sunt bine pregătiți, pasionați și talentați, au puterea să transforme o banală excursie, într-o poveste de neuitat. Și totuși, care e situația la noi când vorbim de acest domeniu – al ghidajului turistic? Avem oferte? Și dacă da, unde îi găsim pe ghizi?

De la specialiștii în turism am aflat că 15 persoane din județ sunt atestate, au firme cu acte în regulă, să practice meseria de ghid turistic. Dintre aceștia, 10 sunt cei care se dedică efectiv și intens acestui segment. Sunt voci care spun că la cererea din prezent, numărul este suficient. Sunt altele care văd un sector care are loc berechet să se dezvolte și că e loc pentru toată lumea. 

„Ar putea să fie mult mai mulți ghizi în județul nostru. Ar trebui cumva să și promovăm acest segment al turismului. Până la urmă, se pot câștiga bani din această activitate, este o activitate economică. Dacă există interes, atunci noi putem să mai organizăm curs pentru a forma și atesta alți ghizi, care până la urmă ar putea să aducă un suflu nou în această activitate”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna, respectiv vicepreședintele Consiliului Județean, Grüman Róbert.  

În același timp, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, specialistul în turism László Endre, spune că numărul ghizilor covăsneni este suficient, mai ales având în vedere că se face interacțiune cu ghizi din Brașov și Harghita, în sensul că sunt cei care acoperă și această zonă și invers.   

Întâlniri și cursuri în perioada stării de urgență 

Puțini sau mulți, ce am aflat cert este că în perioada stării de urgență, coordonați de autorități, ghizii, respectiv proprietarii de pensiune și hoteluri, mai pe scurt- antreprenorii în turism, s-au întâlnit într-o o serie de videoconferințe. Tema a fost întocmirea de programe turistice, care țintesc spre tot județul, programe prin care să se evite aglomerarea, dar care să surprindă magia județului. S-au făcut, în total, aproape 30 de astfel inițiative. Toate au la bază aportul ghizilor. 

„A fost primul pas pe care l-am făcut înainte cu trei luni, la Camera de Comerț, împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului, când am făcut 14 videoconferințe și am început cu ghizii. Primul pas, în perioada când nu s-a lucrat deloc, pentru ghizi a fost să se apuce să realizeze niște programe turistice, care pot fi difuzate la unitățile de cazare și ei să propună vânzarea sub formă de pachet sau programe facultative, când ajunge clientul, să se înscrie la programul respectiv. (...) Unitățile de cazare au primit programe. S-au realizat aproape 30 de programe axate pe diverse subregiuni: Ciomad – Balvanyos, de exemplu. Sunt programe speciale care se pot valorifica cu plecare de la Grand Hotel Balvanyos, din stațiunea Balvanyos – Turia - Tușnad Băi – Bixad. Sunt programe care se pot realiza în zona Baraoltului, Cheile Vârghișului, din Covasna și împrejurimi, programe care se pot realiza din Târgu Secuiesc și împrejurimi sau chiar până la Întorsura. S-a luat în calcul un perimetru de 50 de kilometri de la locul de cazare”, ne-a spus vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, specialistul în turism László Endre. 

Unde și cât costă 

Programele sau măcar prezentări succinte ale acestora, dar și date de contact ale ghizilor, precum și ale înlocuitorilor acestora – pentru cazurile în care se întâmplă ca primii să fie indisponibili, pot fi găsite atât la unități de cazare, dar și la Centrul de Turism din Sfântu Gheorghe. Acestea urmează să fie publicate și pe site-ul VisitCovasna.com. 

Ghizii pot fi găsiți, uneori, și cu ajutorul unei căutări pe motoare de căutare pe internet sau pe rețele de socializare, pentru că cei mai interesați și activi au și site-uri și altfel de pagini online. 

László Endre spune că serviciul de ghidaj pornește de la 50 de euro, dar prețul final depinde de durata programului, de numărul de persoane și de distanță.

Cu accent pe limba română 

Programele despre care vorbesc specialiștii sunt prezentate în trei limbi - română, maghiară și engleză, dar, având în vedere situația actuală, cu pandemia și diversele limitări ale călătoriilor, se dorește să se pună accent pe cele în limba română. 

„Acum ne-am bazat mai mult ca programele să fie în limba română, fiindcă, știți, statistic, majoritatea turiștilor, și până acum, au fost vorbitori de limba română”, a spus László Endre. 

Fără să ne ascundem după deget, trebuie precizat că barierele de comunicare pot fi un impediment și pot fi în defavoarea acestei meserii. Același lucru îl punctează și Grüman Róbert, care spune că vorbirea limbii române trebuie să fie o cerință minimă. 

„Văzând statisticile, din care reiese că și înainte de pandemie 85% dintre turiști au fost turiști interni, majoritatea români, și că acum acest procent este și mai ridicat, cred că acei antreprenori care doresc să câștige bani din turism, fie ei ghizi sau proprietari de pensiuni sau proprietari de alte afaceri conexe turismului, știu că este o cerință minimă ca să vorbească fluent limba română, limba maghiară. Dacă dorim să ne mișcăm spre a avea și turiști străini, pentru că până la urmă eu cred că se va normaliza această situație, într-un sens sau altul, atunci și minime cunoștințe de limba engleză”, a spus președintele Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna. 

Barierele de comunicare ar putea fi înlăturate de ghizii bine pregătiți 

Consultantul în marketing turistic, Răzvan Pascu spune că județul Covasna este printre locurile lui preferate din România. Dar pentru o experiență ca la carte sunt necesare serviciile ghizilor. 

„Am fost de multe ori în județul Covasna, merg ori de câte ori se ivește ocazia și este unul dintre locurile mele preferate din România. Poate cel mai mult îmi plac obiceiurile și tradițiile, oamenii, iar faptul că sunt și valorificate tradițiile prin tot soiul de ateliere pentru turiști mi se pare un lucru foarte bun. Cu toate acestea, comunicarea cu turiștii români este uneori deficitară, mulți dintre meșteșugari neștiind bine limba română. Au povești atât de frumoase, știu atât de multe lucruri, unii sunt oameni mai în vârstă, care chiar și când îți vorbesc într-o limbă care nu ți-e cunoscută, totuși te captivează. Drept urmare, cred că pentru o vizită pe îndelete în Covasna, dacă vrei să descoperi Covasna autentică, să înțelegi mai multe despre Ținutul Conacelor și toate „comorile” pe care le ascunde județul, chiar ai nevoie de un ghid vorbitor de limba română, care nu doar să îți traducă toate lucrurile acelea interesante, dar care să și știe unde să te ducă, ce să îți recomande de vizitat, de mâncat, de experimentat”, ne-a spus Răzvan Pascu. 

Specialistul spune că le recomandă și ghizilor să lucreze cât mai mult la autopromovare, adică să își creeze site-uri de prezentare în mai multe limbi, să încerce să fie cât mai prezenți pe mai multe platforme online în care oamenii își lasă impresii despre călătorii. 

O posibilă direcție de dezvoltare – crearea unor circuite turistice  

Alte sugestii de dezvoltare și îmbunătățire a serviciului de ghidaj turistic vin de la cei cu care aceștia colaborează. De exemplu, managerul de proiect din cadrul fundației „Kálnoky”, Szabó István ne-a spus că, în primul rând, dezvoltarea componentei de ghidaj ar presupune realizarea unor circuite.

„Până la sfârșitul anului 2019 am avut doi colegi angajați la noi care au făcut activități de ghidaj pentru turiștii de tip all inclusive, iar anul acesta colaborăm cu ei în funcție de solicitări și de nevoi. Avem un coleg care e mai specializat pe floră și faună și în funcție de solicitări lucrăm cu el. (...) În momentul în care există niște circuite create, atunci ar crește și nevoia de a avea mai mulți ghizi în județul Covasna. (...) Acele unități turistice care lucrează cu ghizi, fiecare și-a făcut traseu sau program de vizitare și are nevoie de acest ghid. Ca să vorbim de un număr mai mare de turiști, asta presupune dezvoltarea unor circuite la nivel de județ”, spune managerul de proiect în cadrul fundației „Kálnoky”.

Ghizii, alt fel de ambasadori 

Szabó István a precizat totodată că printre calitățile și abilitățile pe care ar trebui să le stăpânească un ghid bun se numără în primul rând cunoașterea limbii române și a unei limbi de circulație internațională. Cei mai mulți ghizi din județ stăpânesc limba engleză, spune el, iar unii chiar și limba germană. 

„Un ghid bun mai are o cultură generală vastă, are experiență pe teren și este dispus că învețe tot timpul. Este necesar ca un ghid că aibă și autorizația necesară. În momentul în care avem un număr constant de turiști, atunci și aceste servicii complementare, de suport, sunt achiziționate. Un ghid duce toată zona de turism într-o zonă de turism de experiență culturală și arhitecturală. Este ambasadorul locației respective și prin cunoștințele lui și modul lui de a prezenta, turiștii străini pot să cunoască foarte bine zona”, ne-a mai spus Szabó István.

Asociația Ghizilor Turistici din județul Covasna, deocamdată doar un plan  

Problema cea mai importantă, din perspectiva autorităților de resort, este că nu s-a format încă o asociație care să îi aducă la un loc pe toți ghizii, să îi facă mai accesibili și mai vizibili pentru turiști. 

„Dacă ei pot să își unească forțele într-o asociație, activitatea lor va fi una mult mai vizibilă și până la urmă, dacă există o cooperare mai strânsă între ghizi, atunci și informațiile și relațiile între ei pot fi mai strânse, pentru că până la urmă toate acestea vin în sprijinul turiștilor. Noi, de la Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna am spus că dacă ei se organizează și primim materiale de la ei, putem să le edităm, să întocmim un material mai amplu despre posibilitățile pe care le oferă ghizii în județul nostru. Editarea acestui astfel de material este în curs și urmează să îl lansăm. Noi întotdeauna spunem că turismul va putea să funcționeze mult mai bine dacă există o relație foarte strânsă între toți antreprenorii din turism, chiar și cu proprietarii de unități de cazare care văd că sunt posibilități de petrecere a timpului liber și dincolo de pensiunea respectivă, poate turiștii vor sta cu o zi, cu două, cu trei mai mult. Trebuie să existe o cooperare mult mai strânsă între toți cei angrenați în turismul din județul Covasna. (...) Acum, când până la urmă numai turismul intern funcționează, trebuie să punem mult mai mare accent pe acest lucru. Asociația de Turism, fără aportul muncii ghizilor, nu poate să facă acest lucru. Trebuie să vină și ei, la rândul lor cu sugestii și oferte”, a punctat Grüman Róbert.   

Vicepreședintele CJ Covasna spune și că în străinătate sunt multe exemple de ghizi care au devenit și vedete în social media, datorită meseriei care îi duc în locuri deosebit de frumoase. 

„Este un segment foarte important, care trebuie, împreună cu ajutorul nostru, cu inițiativele lor, să facem această meserie mult mai vizibilă turiștilor”, a subliniat acesta. 

„Suntem la începutul drumului”

Unul dintre ghizii din județul Covasna este Szakács Enikő. Tânăra pasionată de tot ce înseamnă natură și călătorii spune că își pune încrederea că operaționalizarea Aeroportului din Brașov va aduce schimbări pe plan profesional.  

„Deocamdată nu prea sunt solicitări. Înainte de pandemie erau. Dar încă am impresia că suntem la începutul drumului. Turismul încă nu este atât de dezvoltat în județul Covasna și asta cred că aduce și foarte multe noutăți pentru noi și posibilități, pentru că dacă acum începem să facem ceva, atunci, eu sper că în viitor va deveni profitabil și în județul Covasna. Mai ales dacă trăim până fac aeroportul la Brașov, pentru că totul se va schimba”, a spus,  pentru Observatorul de Covasna, ghidul turistic Szakács Enikő, de la Transylwanderer. 

Programele turistice din județ, potrivit acesteia, sunt după pofta inimii turiștilor. Dacă vor natură și drumeții, atunci călătorii au la dispoziție, de exemplu, Cheile Vârghișului, Balvanyos și Muntele Puturosu, împreună cu Lacul Sfânta Ana. Sigur că nici turismul de nobilime nu este de ignorat, iar Szakács Enikő spune că succes mare au cele din zona Micloșoara, Tălișoara sau Valea Zălanului - datorită prințului Charles. Totodată, vizitele pe la casele meșteșugarilor sunt pline de farmec și surprize plăcute pentru turiști. 

„Găsim locuri foarte bune, frumoase și neștiute”

Și totuși, de ce am apela la un ghid? Motivele sunt multiple. 

„Dacă cineva nu cunoaște zona, atunci nu își găsește foarte multe locuri. Dacă vorbim despre județele Brașov sau Harghita, acolo sunt niște puncte de interes turistice foarte cunoscute. Toată lumea poate să meargă la Bran sau la Râșnov sau pe Harghita – Mădăraș, pentru că sunt foarte știute și populare. Dar la noi, dar și în alte județe, pentru locurile mai ascunse și puțin știute ghidul dă un mare plus. Eu cred că spre asta mergem, că turiștii caută ceva mai interesant, mai ascuns. Și asta nu se poate găsi atât de ușor dacă nu știi unde să cauți. Suntem multe feluri de ghizi: care sunt specializați pe munte, natură, pe cultură, programe tradiționale. Noi asta facem tot timpul: găsim locuri foarte bune, frumoase și neștiute. Acolo îi ducem pe cei care vor să vadă mai mult decât ce citesc pe internet”, ne-a împărtășit ghidul. 

Totuși, despre ideea de a se organiza într-o asociație a ghizilor covăsneni, Szakács Enikő, care face parte din mai multe organizații ale ghizilor, atât din România, cât și în mod particular din Ardeal, spune că există un impediment: „Ne-am și gândit să facem în județul Covasna, dar suntem prea puțini, deocamdată”.  

Pe de altă parte, interesant este că în cei trei, patru ani de când practică această meserie, ghidul nu a întâlnit grupuri de covăsneni care să își dorească să descopere farmecul zonei și locurile ascunse care sunt atât de aproape, ci a lucrat mai mult pentru turiști din țară sau străinătate. 

„Avem atât de multe de văzut! Sunt atât de multe locuri frumoase. E o zonă minunată, unică”, a încheiat aceasta. 

Iulia Drăghici – Taraș

Daniela Luca

Sursă foto: Facebook/ Visit Covasna – Erdővidék/ Bogdan Mustatea/ Anda Stanciulescu, Transylwanderer.