Elevi de la mai multe şcoli din municipiul Sfântu Gheorghe au participat joi la o acţiune de comemorare a victimelor Holocaustului. Aceasta a început cu un marş al tăcerii, care a pornit din faţa fostului ghetou, azi sediul Universităţii Sapientia, până la cimitirul evreiesc, unde tinerii au depus flori la monumentul ridicat în memoria acestora.

În cimitirul evreiesc există o capelă şi un zid memorial pe care sunt scrise numele tuturor evreilor din fostul judeţ Trei Scaune ucişi în lagărele naziste, precum şi un parc memorial inaugurat anul acesta, în luna mai, când s-au împlinit şapte decenii de la deportarea membrilor comunităţii evreieşti. Preşedintele Obştii evreilor din Sfântu Gheorghe, Herman Rosner, menţiona la acea dată că din cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune (Covasna), care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944, au supravieţuit doar 148. Ceilalţi, printre care şi 52 de copii sub 13 ani, au fost exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau. Potrivit acestuia, legile împotriva evreilor au fost aplicate în fostul judeţ Trei Scaune începând cu 1940, odată cu realipirea Ardealului de Nord la Ungaria.

La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forţată a populaţiei evreieşti din Basarabia şi Bucovina, în Transnistria.

Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima dată în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004), la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.