Reprezentanţii obştii evreieşti din Covasna şi ai autorităţilor locale au dezvelit săptămâna trecută, în cimitirul evreiesc din Sfântu-Gheorghe, un zid memorial care cuprinde numele celor 611 evrei din judeţ care au pierit în lagărele naziste, pe un drum inuman şi groaznic al deportării. „Pe zidul memorial sunt înscrise 611 nume ale evreilor copii, femei, bărbaţi care nu s-au mai întors din lagărele morţii. Aceşti oameni a căror cenuşă s-a pierdut deasupra Auschwitz-ului

Cei 611 evrei din Covasna care au pierit în Holocaust rămân nemuritori pe un zid memorial din cimitirul evreiesc din Sfântu-Gheorghe

Reprezentanţii obştii evreieşti din Covasna şi ai autorităţilor locale au dezvelit săptămâna trecută, în cimitirul evreiesc din Sfântu-Gheorghe, un zid memorial care cuprinde numele celor 611 evrei din judeţ care au pierit în lagărele naziste, pe un drum inuman şi groaznic al deportării.

„Pe zidul memorial sunt înscrise 611 nume ale evreilor copii, femei, bărbaţi care nu s-au mai întors din lagărele morţii. Aceşti oameni a căror cenuşă s-a pierdut deasupra Auschwitz-ului într-un genocid nazist au avut vise, năzuinţe, familie şi pentru prima dată numele lor este scris”, a afirmat preşedintele Obştii evreieşti din Covasna, Herman Rosner.

Momentul a fost prilejuit de comemorarea a 65 de ani de la Holocaustul evreilor din judeţ, mulţi dispăruţi în lagărele morţii. Potrivit preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din ţară, Aurel Vainer, avem obligaţia să nu uităm ceea ce s-a întâmplat cu evreii, cu o populaţie a cărei singură vină pentru care a fost omorâtă a fost că prin vene îi curgea sânge evreiesc.

Din datele oferite de acesta, în prezent comunitatea evre iască din ţară numără 9.000 de reprezentanţi şi 38 de comunităţi de evrei. În judeţul Covasna, în anul 1930 de regăseau 942 de evrei, pentru ca în anul 1947 să mai fie doar 169, restul dispărând în lagăre. În prezent, în Covasna obştea evreiască numără 25 de membri, deşi înainte de deportare aici erau chiar mai mulţi evrei decât în Braşov.

Preşedintele Asociaţiei Evreilor Supravieţuitori ai Holocaustului, Liviu Beris, a oferit şi câteva amănunte despre coşmarul de neimaginat prin care au trecut evreii deportaţi şi care nu are voie să se mai repete niciodată, cu nicio populaţie, explicând diferenţa dintre Holocaustul din Transnistria şi cel nazist.

Liviu Beris a precizat că Holocaustul din Transnistria s-a bazat pe execuţii şi asasinate fără nicio selecţie sau criterii, cei rămaşi fiind deportaţi fără hrană şi apă. Cine rămânea în urmă era împuşcat sau murea prin foame, boli şi frig.

„Din localitatea mea ne-am întors un sfert, pentru că se schimbase cursul războiului”, spune preşedintele Asociaţiei. Pe de altă parte, la nazişti moartea evreilor însemna cuptoarele, camerele de gazare în care copiii şi femeile îşi aflau sfârşitul. Potrivit informaţiilor prezentate de Liviu Beris, două treimi din cei care ajungeau aici erau trimişi la gaz, iar o treime în depozitele de aşteptare pentru muncă. „Era o deosebire de tehnică. Moartea însă era moarte“, a mai spus acesta.

Reprezentanţii evreilor i-au mulţumit primarului Antal Arpad pentru deschiderea şi sprijinul acordate cu ocazia acestui moment, vorbind despre un “gest splendid” al conducerii oraşului.

Zidul memorial ridicat în memoria evreilor pieriţi în Holocasut se află în capela din curtea cimitirului evreiesc, iar la eveniment au participat alături de reprezentanţii comunităţii evreieşti şi numeroase autorităţi locale, lideri de instituţii, preşedintele Asociaţiei Evreilor Supravieţuitori ai Holocaustului, Liviu Beris, Slomo Sorin Rosen - Prim Rabinul Evreilor din România, Roth Tiberiu, preşedintele Comunităţii Evreiesti din Braşov, şi alţii.

Ana Sidon