Pasionaţi de istorie, de valorile civilizaţiilor dacică şi romană şi conştienţi de importanţa lor pentru trecut şi prezent, câţiva tineri au pus bazele unei asociaţii inedită în România – Terra Dacica Aeterna (www.terradacica.ro), prima de acest gen în peisajul românesc în ceea ce priveşte recrearea cât mai fidelă a unor fragmente din viaţa cotidiană, civilă şi militară a civilizaţiilor dacică şi romană.

Câţiva tineri au pus bazele unei asociaţii inedită în România – Terra Dacica Aeterna, prima de acest gen în peisajul românesc în ceea ce priveşte recrearea cât mai fidelă a unor fragmente din viaţa cotidiană, civilă şi militară a civilizaţiilor dacică şi romană

Pasionaţi de istorie, de valorile civilizaţiilor dacică şi romană şi conştienţi de importanţa lor pentru trecut şi prezent, câţiva tineri au pus bazele unei asociaţii inedită în România – Terra Dacica Aeterna (www.terradacica.ro), prima de acest gen în peisajul românesc în ceea ce priveşte recrearea cât mai fidelă a unor fragmente din viaţa cotidiană, civilă şi militară a civilizaţiilor dacică şi romană.

Cea mai recentă acţiune a lor a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Centrul Cultural Arcuş, unde reprezentanţii Asociaţiei au prezentat în cadrul Colocviului Internaţional „Civilizaţia geto-dacică. Cercetare – Prezervare – Integrare“, organizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR), tehnici de luptă şi echi pament dac şi roman. Scenele de luptă daco-romane desfăşurate în faţa Castelului au captat atenţia şi admiraţia publicului venit din toată ţara şi curios să afle cine sunt tinerii de sub costumele create cu grijă. Sub scuturi şi coifuri găsim tineri pasionaţi de această activitate derulată pe lângă meseria de zi cu zi, adevăraţi actori cu zale care dau viaţă dacilor şi romanilor.

Unul dintre reprezentanţii Asociaţiei, Radu Zegrean, din Sfântu-Gheorghe – Bicilis pe numele lui de scenă –, povesteşte că promotorii înfiinţării acestei Asociaţii au fost arheologul dr. Cristian Roman şi un profesor de la Facultatea din Cluj, care după ce au văzut o demonstraţie de acest gen a unei trupe străine şi-au dorit să facă ceva asemănător, iar cu timpul proiectul a început să prindă contur.

Chiar dacă s-a înfiinţat la Cluj, Asociaţia are membri în mai multe locaţii şi este deschisă celor interesaţi, în ultima perioadă având mai multe participări la evenimente din Sfântu-Gheorghe.

Odată puse bazele Asociaţiei, în urmă cu doi ani, primii paşi i-au dus pe tineri la piaţă, în magazine, unde au căutat ţeşături şi materiale potrivite pentru a realiza echipamentul. De aici până la a găsi o croitoreasă nu a fost mult, cea care se ocupă de costumele actorilor de la Teatrul din Cluj fiind dispusă să-i ajute pe entuziaştii daci şi romani. Aşa au apărut primele costume de daci, iar romanii lucrau şi ei care pe unde putea pentru a-şi face echipament.

„Anul trecut prin aprilie cu ocazia unui congres de arheologie am fost invitaţi la Ulpia Traiana Sarmisegetuza unde am avut prima demonstraţie, după care cu timpul am progresat, am modificat costumul, am primit oferte, au apărut noi membri. Ca şi impact are foarte mare în special la copii, este ceva extraordinar, cea mai mare satisfacţie pe care am avut-o şi eu şi colegii nu a fost una materială, deşi am investit în continuare în echipament, ci a fost contactul cu publicul, mai ales cu cei care nu au avut şansa sau nu-şi puteau închipui cum ar fi arătat acest lucru”, spune Radu Zegrean, angajat al MNCR şi „pasionat dac“.

Tinerii au nume de scenă – Heptapor (arheologul dr. Cristian Aurel Roman) şi Rubobostes (Marius Ardeleanu, arheolog) - membri fondatori ai Asociaţiei, Ziais, Iulius Casca, Hadrian şi mulţi alţii. Nucleul este format din 10 – 15 reprezentanţi, care se dublează însă în funcţie de evenimentul la care participă.

De la meci de fotbal, la Sarmisegetuza şi furat mirese

De la înfiinţare şi până în prezent, Asociaţia a participat la evenimente din cele mai diverse, de la un meci de fotbal unde au fost chemaţi să facă spectacol cu ocazia trecerii acesteia din Divizia C în B, până la amfiteatrele de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Noaptea Muzeelor din toată ţara, Zilele Cetăţilor Dacice sau o nuntă care are loc în curând şi unde trei daci trebuie să fure mireasa. În Sfântu-Gheorghe, ei au fost prezenţi la vernisarea expoziţiei Dacii din Curbura Carpaţilor, de la MNCR, la Zilele Sfântu-Gheorghe, demonstraţia de tehnici de luptă daco romane de la Centrul de Cultură Arcuş şi altele.

Potrivit lui Radu Zegrean, totul se desfăşoară după o poveste, în care un narator derulează şirul acesteia. În funcţie de public şi de solicitare, există o serie de etapte care sunt parcurse şi la final o bătălie în care mor romanii sau mor dacii, în funcţie de situaţie.

„Totul se ajustează din mers şi sper să vină generaţii mai tinere şi care să fie implicate, pentru că întradevăr este o alternativă, să fi făcut cineva aşa când eram eu mic ar fi fost extraordinar“, spune Radu.

Echipament realizat manual

Una din cele mai mari greutăţi cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost cea a echipamentului, care este realizat manual, lucru nu tocmai uşor şi nici ieftin. Cu toate că au avut destul de puţine şi sumare surse de documentare pentru costume, membrii asociaţiei au reuşit să creeze unele cât mai aproape de cele originale şi care să fie şi luate în seamă de specialişti, cel mai greu de mulţumit la acest capitol.

Radu Zegrean povesteşte că realizarea unui echipament poate dura o

săptămână dacă lucrezi zilnic la el, dar există obiecte de vestimentaţie, cum ar fi o vestă din zale mici din sârmă îndoită pentru care trebuie să îţi dedici aproape o lună.

Joaca de-a dacii şi romanii a fost la început şi destul de periculoasă, care s-a lăsat cu degete şi scuturi rupte, dar de dragul acestora luptătorii s-au domolit în timp.

„Sigur nu ne vom opri nici dacă rămânem 5. Persoane interesate s-au mai perindat, am fost câteva zeci la un moment dat, dar vin, pleacă, problema e şi oboseala, trebuie antrenamente, îţi trebuie un anumit spirit de colegialitate dar şi de aventură (...)”, a mai spus Radu Zegrean. Tot el apreciază că, din punct de vedere turistic existenţa unei asemenea asociaţii este fantastică, un simplu exemplu fiind cel al unui sit arheologic care poate fi promovat mult mai uşor dacă de pe un zid apare şi un personaj care să dea viaţă momentului şi să recreeze atmosfera de la acea vreme.

Cei care sunt interesaţi să devină daci şi romani, plus alte informaţii, pot accesa site-ul www.terradacica.ro

Ana Sidon