ACTUALITATE 9 august 2015

Un mamut unic în lume, sănii pictate şi expoziţii „inteligente” în muzeele din judeţul Covasna

de Agerpres | 232 vizualizări

Muzeele publice şi private din judeţul Covasna deţin exponate unice în lume, printre ele numărându-se scheletul unui mamut care a trăit în urmă cu mai bine de două milioane de ani.

Acesta a fost descoperit în 2008, la mina Racoş din zona Baraolt, în timpul unor lucrări de excavaţii. Are aproape 7 metri lungime şi 3 şi jumătate înălţime, iar specialiştii spun că este valoros şi unic prin faptul că s-a păstrat aproape în totalitate intact.

Scheletul va sta în subsolul Muzeului Depresiunii Baraolt până când se va găsi un spaţiu de expunere suficient de mare. Intenţia conducerii instituţiei este de a construi o clădire nouă în care să amenajeze o Secţie de paleontologie şi geologie, unde să fie expuse şi oasele altor animale preistorice descoperite pe teritoriul judeţului Covasna.

Mamutul a trezit interesul specialiştilor străini, iar paleontologul olandez Dick Mol a venit până la Baraolt ca să îl vadă.

„Domnul Dick Mol este unul dintre cei mai de seamă specialişti din lume în această specie, Anancus Arvernensis. El a apreciat că scheletul are o valoare deosebită, deoarece s-a păstrat intact în proporţie de peste 90%, fiind cel mai complet exemplar din această specie descoperit vreodată în lume. Şi mi-a atras atenţia asupra câtorva fragmente mici ca să avem grijă cum le păstrăm pentru că aceste oase sunt unice în lume”, a spus Demeter László, directorul muzeului, care e convins că, după ce va fi ridicat în picioare, mamutul va atrage foarte mulţi turişti din ţară şi străinătate.

Muzeul din Baraolt este o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe unde există, de asemenea, colecţii deosebite, unele prezentate foarte rar publicului. Una dintre acestea este colecţia de fluturi donată în 1931 de Dioszeghy László, care numără 23.000 de exemplare din 2085 de specii de fluturi. Aceştia au fost capturaţi în urmă cu aproape o sută de ani în 74 de locuri din zona de Vest a ţării, din Transilvania, dar şi din Ungaria, Slovacia şi fosta Iugoslavie şi sunt ţintuiţi în ace în aproape o sută de cutii depozitate la întuneric ca să nu se degradeze din cauza razelor soarelui. Printre ei este şi un fluture uriaş, căruia popular i se spune Păunul nopţii şi care măsoară nu mai puţin de 15 centimetri. Specialiştii spun că este o specie migratoare, specifică zonelor tropicale.

* În Muzeul Satului de la Cernat, o altă secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Covasna, vizitatorii pot vedea o inedită expoziţie de sobe vechi şi sănii pictate. Acestea din urmă au o vechime de peste o sută de ani şi au fost adunate de la localnici, care le-au moştenit de la străbunici. Cea mai valoroasă piesă din cele opt sănii este o troică pentru două persoane care datează din secolul al XIX-lea.

În acest muzeu, amenajat într-un conac şi în livada din jur care are aproape două hectare, pot fi văzute câteva mii de obiecte datând din secolele XVII-XIX - de la porţi monumentale secuieşti, monumente funerare, mori de apă, unelte agricole, case tradiţionale din lemn până la mobilier, gramofoane, telefoane şi lăzi de zestre.

Într-o pivniţă a conacului sunt înşiruite una lângă alta câteva sute de sobe folosite pe vremuri de oamenii înstăriţi pentru încălzirea locuinţelor, unele dintre ele adevărate opere de artă făcute din fier forjat în cele mai renumite turnătorii ale Transilvaniei.

Muzeul a fost înfiinţat în anul 1973 de către pedagogul Pal Haszmann din localitate, care a adunat aici tot ce a găsit prin sat şi prin zonele învecinate. Pasiunea sa pentru obiectele vechi a fost moştenită şi de cei doi fii ai săi gemeni, care se ocupă de îngrijirea muzeului şi sunt mereu bucuroşi de oaspeţi. Dovadă mesajul postat pe poartă, la intrare: „Suntem deschişi de dimineaţă până seară chiar şi în zilele de sărbătoare! Vă aşteptăm şi vă primim cu drag!”

Tot aici funcţionează şi Şcoala Populară care găzduieşte în fiecare an, pe timpul verii, sute de tineri dornici să cunoască şi să însuşească meşteşugurile tradiţionale – sculptatul în lemn, pictatul mobilei, pâslăritul, torsul şi ţesutul, tâmplăria, meseria de rotar şi cea de fierar, precum şi alte meserii tradiţionale pe cale de dispariţie.

La Dobârlău, nu departe de Sfântu Gheorghe, există un muzeu privat făcut de un pensionar, Viorel Luca.

„M-am hotărât să fac muzeul ca să vadă cei ce se vor clona ori se vor naşte în vreo eprubetă cum a fost viaţa înaintea lor. Trebuie să respectăm trecutul, tradiţiile şi obiceiurile strămoşilor noştri pentru ca să nu pierim ca neam”, spunea acesta. Moş Luca a adunat ani la rând câteva mii de obiecte vechi cu gândul de a le lăsa moştenire generaţiilor viitoare. A fost în stare să-şi vândă şi o parte dintre animale ca să-şi poată extinde muzeul şi să aibă unde îşi adăposti comoara.

„Tot Dobârlăul, cu terenuri şi case, nu face cât muzeul meu”, susţine el.

În muzeul lui s-au adunat de toate – degetare, opinci, războaie de ţesut, piepteni de descâlcit câlţi, o piuă din anul 1700, un darac de lână, lăzi de zestre, echipamente şi arme din primul şi din cel de-Al Doilea Război Mondial, gramofoane, televizoare cu lămpi, instrumente muzicale, discuri, fotografii, clopote, căciuli de oieri, căruţe, lămpi cu gaz şi multe alte lucruri de pe vremea bunicilor şi străbunicilor, care cine mai ştie la ce-or fi folosit. I-a zis „Muzeul Maria” după numele mamei şi al nepoatei sale.

Acesta nu este singurul muzeu privat din judeţul Covasna care păstrează obiecte vechi şi preţioase pentru istoria comunităţilor locale şi nu doar. Puţină lume ştie că în localitatea Lemnia, nu foarte departe de municipiul Târgu Secuiesc, există un muzeu al farmaciei denumit „Şarpele de aur”, în care pot fi văzute sute de sticluţe în care se preparau şi vindeau leacuri în urmă cu 200 de ani, instrumentar medical şi tratate vechi de medicină.

Ideea amenajării muzeului a aparţinut dr. Boga Oliver, un medic ajuns la o vârstă venerabilă, care, văzând că progresul i-a transformat pe farmacişti în comercianţi, şi-a propus să conserve pe cât posibil atmosfera nostalgică şi aura de mister pe care o aveau spiţeriile de odinioară.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, aflat în subordinea Ministerului Culturii, este una dintre cele mai „smart”, moderne şi dinamice instituţii de acest fel din ţară. S-au investit aici, precum şi în cele două secţii externe, 2,5 milioane de euro pentru reamenajarea spaţiilor şi accesibilizarea informaţiilor ştiinţifice. În acest scop, echipa de designeri, artişti plastici, graficieni, scenografi, ingineri şi muzeografi implicată în proiect a apelat la proiecţii video şi dispozitive audio, la elemente de butaforie şi lumini care pun în valoare exponatele.

„Toate acestea au contribuit la schimbarea percepţiei publicului, muzeul transformându-se din depozitarul unor obiecte prăfuite şi plicticoase într-un spaţiu viu, în care fiecare obiect are o poveste ce aşteaptă să fie descoperită”, declară muzeograful Andrea Chiricescu.

Muzeul a lansat diverse proiecte care au suscitat interesul publicului, cum ar fi tabăra de arheologie experimentală „CronOs” desfăşurată la Păuleni-Ciuc, care a angrenat elevi şi studenţi, expoziţiile tactile „Atinge istoria” şi „Simte literatura” destinate persoanelor cu deficienţe de vedere, proiectul „Împreună prin labirintul preistoric”, care s-a adresat preponderent copiilor instituţionalizaţi, „Patrimoniul - o scenă pentru tineri” şi „Oina la Întorsura Buzăului”, ce a avut ca scop cercetarea şi revigorarea acestui sport tradiţional.

Proiectul „Simte literatura”, implementat la Casa memorială a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, a reprezentat o premieră la nivel naţional, deoarece, pe lângă machetele tridimensionale care au putut fi pipăite, vizitatorii cu deficienţe de vedere au avut la dispoziţie şi un ghid realizat în limbaj Braille, un ghid audio în limbile română şi maghiară, precum şi un volum cu fragmente din operele autorului.

Expoziţia de bază a muzeului reuneşte vestigii arheologice ale civilizaţiei eneolitice (epoca cuprului) descoperite în urma săpăturilor efectuate în aşezarea preistorică de la Păuleni - Ciuc, judeţul Harghita, reprezentativă pentru cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie.

Prin intermediul tabletelor şi telefoanelor inteligente vizitatorii muzeului pot obţine informaţii suplimentare, imagini, texte sau filme, legate de obiectele din expoziţie prin accesarea Codurilor de Răspuns Rapid (QR Code-uri) ataşate exponatelor. Miza acestui proiect a fost de a atrage tinerii utilizând tehnologia de ultimă generaţie, deci de a „le vorbi pe limba lor” despre lucruri din trecut.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.