Fostul ministru Andrei Marga a susținut la Extensia din Sfântu Gheorghe a Universităţii Babeş-Bolyai o conferință despre situația învățământului universitar actual

Extensia Universitară din Sfântu Gheorghe a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a fost gazda conferinței cu tema „Învățământul universitar în societățile de azi”. Invitatul de onoare al evenimentului desfășurat joi a fost prof. dr. Andrei Marga, fost rector al UBB și ministru al Educaţiei, căruia i s-au alăturat viceprimarul Sztakics Éva, directorul extensiei, lector universitar dr. Laura Olteanu, și prof. univ. dr. Fazakas Jόzsef.

Amfiteatrul sediului UBB a fost plin cu studenți, cadre didactice și reprezentanți ai mediului de afaceri din județ. Conferința a început prin cuvântările invitaților locali și a fost urmată de prezentarea prof. dr. Andrei Marga, care a supus dezbaterii orientarea în diverse forme de învățământ superior, în raport cu cele mai importante domenii: economic, tehnic, administrativ, comercial, mediu, sănătate, cultură.

Recesiune a învățământului superior

În deschiderea conferinței, viceprimarul Sztakics Éva a declarat că, în opinia sa, în România există o recesiune a învățământului superior și că primul pas pe care ar trebui să-l facem către îmbunătățirea sistemului de învățământ este acela de a identifica motivele și cauzele care stau la baza acestei recesiuni. „În România, procentul celor cu studii superioare este sub 20%, ceea ce este mult sub media Europei. Până în 2020, România ar putea ajunge la 27%, dar Europa va avea atunci 40%. În prezent, România nu-și poate permite să întrețină oamenii cu studii superioare. Ca să nu mai vorbim de migrația persoanelor cu studii superioare în afara țării” – a spus viceprimarul, punctând unele dintre cele mai importante aspecte care reprezintă o problemă în actualul sistem de învățământ.

Continuând ideea enunțată de viceprimar, Andrei Marga a precizat că printre factorii care contribuie la o situație critică a sistemului de învățământ românesc, se numără și faptul că țara noastră are în prezent cel mai mic număr de lucrători din istoria ei modernă. Spre exemplificare, Marga a arătat că, la nivel național, aproximativ 400 de mii de copii au părinții plecați la muncă în alte state. Acest lucru este un cuțit cu două tăișuri. În cazul în care copiii rămân în țară, ei vor fi educați fără contribuția părinților, iar educația în afara familiei este deficitară, iar în cazul în care pleacă, apare dezavantajul ca ei să fie pierduți de stat. Prin urmare, prima problemă care influențează bunul mers al sistemului de învățământ românesc este aceea a situației economice, care determină modificări la nivel demografic.

Dezinteres față de lectură și limbile străine

O altă problemă semnalată de fostul ministru este aceea a dezinteresului față de lectură și limbile străine, ceea ce reprezintă una dintre cele mai importante modalități de dezvoltare personală și intelectuală. „Câți oameni mai citesc astăzi? În România rețeaua de distribuție a cărții s-a prăbușit, iar la apariția cărților nu mai există o critică de întâmpinare. În perioada 1998-2000, a existat un record la nivelul numărului de abonați la bibliotecă, 6,8 milioane de înscriși. În prezent, tendința este una de scădere. Câți mai sunt cei care vorbesc limbi străine? România și Ungaria sunt ultimele în clasamentul european la acest capitol. În România, 19% din populația țării vorbește o a doua limbă, din care 7% pentru că sunt de altă etnie și vorbesc și limba maternă. Comparați acest procent cu Austria, unde 60% din populație vorbesc o a doua limbă” – a precizat Marga, care a subliniat că aceste aspecte reprezintă un mare dezavantaj pentru tinerii din societatea noastră și pentru sistemul de învățământ în general, pentru că se desființează catedre de limbi străine.

Fostul ministru a mai arătat că în America lucrurile merg cu mult mai bine, nu doar prin comparație cu România, ci și prin comparație cu Europa, care în ultimele decenii a ales să renunțe la forma sistemului ei tradițional de învățământ și a procedat la introducerea de noi metode. Sistemul tradițional presupunea o formare generală la bază, urmată de o specializare. Aceste chestiuni s-au modificat, iar rezultatele nu sunt cele scontate.

Marga a pus totodată accentul și pe faptul că în România, legislația abundă de aspecte care necesită intervenții și modificări. În acest context, el a arătat că există convingerea generală și greșită că, dacă ne instruim, ne și educăm. La acest punct a subliniat că este important să decidem ce anume înseamnă educație și dacă ea va deveni un bun public, în sensul că societatea este interesată de cum se educă un individ aflat în formare, sau un bun privat, în sensul în care educația trebuie tratată ca o chestiune personală. „Părerea mea personală este că ar trebui ca România să revină la reforme. Nu e important să dăm multe examene, de exemplu, ci să decidem ce anume trebuie să se arate prin aceste examene că știm” – a susținut Marga.

Situația UBB Sfântu Gheorghe în contextul universitar actual

Dat fiind contextul la nivel național, Extensia UBB din Sfântu Gheorghe se află în acest moment în fața unei situații în care trebuie să se restructureze. În primul rând, este nevoie de o analiză serioasă a secțiilor pe care le are universitatea în prezent, astfel încât să se decidă în ce măsură ele mai sunt de actualitate și în ce măsură răspund nevoilor economice și industriale ale județului. De asemenea, fostul rector a subliniat nevoia de colaborare între cadrele didactice universitare și reprezentanții mediului de afaceri din zonă. În opinia sa, „educația nu este doar un teren de concurență, ci și un teren de cooperare”.

„Organizarea universității este foarte grea, dar ea este în mâinile profesorilor universitari”, care până la momentul la care sistemul va fi refăcut din temelii, trebuie să ia măsuri pentru a crește numărul de studenți și a se reorienta în funcție de cerințele societății și sistemului economic din zonă. Viitorul UBB Sfântu Gheorghe este așadar condiționat și de colaborarea cu mediul de afaceri.

Expunerea fostului ministru Andrei Marga a fost urmată de o serie de întrebări și observații venite din partea oamenilor de afaceri și a cadrelor didactice participante la eveniment. Niciunul dintre studenţii prezenți în sală nu a avut vreo intervenție cu întrebări, propuneri sau sugestii.

„Cred că toate discuțiile converg către un anumit punct: calitate!” a conchis prof. univ. dr. Fazakas Jόzsef, care a atins în acest context și problema neputinței de a aduce profesori cu pregătire sau de a îi determina pe asistenți să se formeze într-o anumită direcție, date fiind condiţiile salariale nemotivante, ceea ce va fi un alt obstacol care rămâne de depășit.