Pe 25 martie creştinii sărbătoresc Buna Vestire, zi care mai este cunocută în calendarul popular drept Blagoveștenie sau Ziua Cucului.

Ortodocşii şi catolicii sărbătoresc miercuri Buna Vestire, zi în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte un fiu, pe Isus Hristos, la această dată biserica acordând dezlegare la peşte, prima din Postul Paştelui.

În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Ziua Cucului, pentru că se spune că la Buna Vestire se dezleagă limba cucului, el începând din nou să cânte, vestind venirea primăverii. Conform credin­ţelor populare, el cântă până la Sânziene (24 iunie) sau până la Sânpetru (29 iunie), când, înecându-se cu orez, ar amuţi şi s-ar transforma în uliu.

El ar rămâne în această ipostază până la primăvara următoare. Cântecul cucului de la Buna Vestire are însă o dublă semnificaţie: vesteşte revenirea la forma lui firească şi anunţă sosirea primăverii.

Totuși, lumea se teme de acest moment, căci nu e de bine dacă-ţi cântă cucul în spate. Se spune că cel ce aude cucul cântându-i în spate, de dimineaţă, pe stomacul gol, va muri exact peste atâţia ani de câte ori i-a cântat cucul.

Pentru că acordă respectul cuvenit atât marii sărbători religioase, cât și tradiţiilor și superstiţiilor legate de această zi, oamenii ţin cont de faptul că e un mare păcat să muncească la Blagoveștenie. Ba chiar se zice că dacă din porumbul măcinat de Buna Vestire s-ar face mămăligă şi s-ar da peştilor din iaz, peştii ar muri.

Printre datinile care se mai păstrează este și aceea de a avea bani, în special monede, în buzunare, de Blagoveștenie.

Nu se iese din casă cu stomacul gol și nu trebuie să se simtă senzaţia de foame. Orice cântec al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug.

O altă credință foarte răspândită spune că dacă în această zi ouă vreo gaină, gâscă sau rață, atunci ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că vor ieși pui bolnavi. Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii și se scot afară vitele de prin grajduri și se lasă la soare, ca să fie sănătoase tot anul, scrie libertatea.ro.

Începând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc în pădure şi aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.

În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile se scoală dis-de-dimineaţă, fac focul în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Pe la prânz, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, acest gest aducând spor şi sănătate în gospodărie. În schimb, apa se lasă în continuare la uşă, în vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea.

În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.

Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. Cine se ceartă pe 25 martie va avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi... ca peştele.