Atentatul de la Târgu Secuiesc, plănuit într-o întâlnire conspirativă. „Cumperi o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel, apelezi şi apoi le distrugi”

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă a lui Beke István Attila, în dosarul în care este acuzat că a vrut să detoneze în public, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc, un dispozitiv exploziv improvizat. Una dintre probele-cheie ale procurorilor este o întâlnire conspirativă a mai multor membri din „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, între care şi Beke István Attila.

Concret, unul dintre participanţii la întâlnire „a propus amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 decembrie 2015 pe raza localităţii Târgu Secuiesc, afirmând că are o cutie de petarde acasă ce poate fi folosită în acest sens”, arată procurorii.

„Ar face să se aprindă cel puţin 3-4 petarde simultan”

Potrivit referatului procurorilor DIICOT, pe parcursul respectivei întâlniri s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke István Attila, „care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care ar face să se aprindă cel puţin 3-4 petarde simultan” şi că mai trebuie „doar o baterie”.

István Beke a afirmat că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localităţii Târgu Secuiesc şi că va putea urmări marşul de ziua naţională a României şi detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanţă, „chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”.

Pentru conspirarea activităţilor desfăşurate, unul dintre amicii lui Beke István Attila a propus ca pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat să se cumpere „o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel, apelezi şi apoi le distrugi”, Beke István precizând că „la ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maxim 24 de ore”.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa lui Beke István Attila a fost identificat şi ridicat un dispozitiv electronic de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. Totodată, urmărirea penală a materializat probator faptul că, după momentul întâlnirii din data de 10 octombrie 2015, suspectul Beke István Attila a efectuat demersuri de achiziţionare a unui telefon mobil nou de pe site-ul ”rezistent telefon.ro”.

Unde să amplaseze „bomba”

Ca loc de amplasare a dispozitivului, unul dintre prietenii lui Beke István Attila a propus perimetrul din zona în care se află statuia lui Gábor Aron. Amicul lui Beke István Attila propunând ca loc de amplasament un coş de gunoi din centrul localităţii situat pe traseul de deplasare al paradei militare, afirmând că după acţiune ”o să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de terorişti”.

Unul dintre participanţii la întâlnire a insistat că ”trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guşti, vezi cum e”, termenul de "pizza" fiind folosit - spun procurorii DIICOT, cu referire la dispozitivul exploziv improvizat, amicul acestuia afirmând că ”ar merita să facem, măcar să acumulăm experienţă”, mai spun anchetatorii.

A refuzat să precizeze identitatea

Atunci când a fost audiat, Beke István Attila a refuzat să precizeze identitatea participanţilor la întâlnirea din data de 10 octombrie 2015 a căror poziţie în cazul unei eventuale audieri nu o putea controla în lipsa posibilităţii de comunicare cu aceştia. El şi-a asumat că-l cunoaşte doar pe unul dintre aceştia.

Astfel, conştient fiind de faptul că autorităţile se află în posesia conţinutului discuţiilor purtate în mediul ambiental în data de 10 octombrie 2015, Beke István Attila a încercat cu ocazia audierii să confere un caracter neserios (”prostii”) actului de planificare a activităţilor ce vizau realizarea, amplasarea şi detonarea în public, pe raza municipiului Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie a unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI).

DIICOT: Limbaj conspirat

„Logica unei astfel de susţineri este contrazisă de folosirea unui limbaj conspirat prin utilizarea spre exemplu a cuvântului „pizza” spre a desemna dispozitivul exploziv improvizat ce urma a fi confecţionat”, arată procurorii DIICOT.

Procurorii susţin că totodată caracterul serios al discuţiei din data de 10 octombrie 2015 rezultă din complexitatea planului infracţional pus la cale de participanţi care implica folosirea de dispozitive pirotehnice şi electronice găsite cu ocazia percheziţiilor efectuate în cauză.

Acuzaţiile oficiale

Beke István Attila este acuzat de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive. În timpul monitorizării făcute de procurorii DIICOT şi ofiţerii SRI, s-a mai stabilit faptul că Beke István Attila foloseşte un teren situat pe raza localităţii Estelnic (Covasna), unde are amenajat un poligon de airsoft.

Ce s-a găsit la percheziţii

Procurorii au arătat că în urma percheziţiilor domiciliare, din data de 30 noiembrie 2015, efectuate acasă, la poligonul de airsoft şi la sediile unei firme pe care Beke István Attila o deţine, au fost identificate şi ridicate, între altele altele, un număr de 195 bucăţi dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III-a cod FP3 dintr-un total de 400 bucăţi achiziţionate cu încălcarea legii de către suspectul Beke István Attila; materii explozive – clasa articole pirotehnice categoria a II-a cu fum alb; dispozitiv de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V, ş.a.

Ancheta procurorilor DIICOT a dezvăluit că materiile explozive clasa articole pirotehnice având codul de produs FP3 se încadrează în categoria a III-a, fiind interzise la deţinere persoanelor fizice şi juridice care nu au calitatea de pirotehnicieni. „Nivelul de risc al acestei categorii de articole pirotehnice se evaluează în prezenta cauză nu doar prin raportare la cantitatea de materie explozivă pe unitatea de produs, ci mai ales prin prisma numărului ridicat de astfel de produse (400 bucăţi) în compoziţia cărora intră materii explozive cu efect fugas puternic şi care ar putea fi utilizată în realizarea unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI) de mare putere”, susţin procurorii DIICOT.

Ce conţine sesizarea SRI

Ancheta în acest caz a demarat la data de 23 octombrie 2015, atunci când Serviciul Român de Informaţii (SRI) a sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu privire la faptul că, membrii ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste „Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” (JOBBIK), HVIM, respectiv „Oastea Haiducilor” (recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist), desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.

Potrivit sesizării SRI, s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini/cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii extremiste ungare ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni de natură violentă şi, implicit, acte teroriste care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste (refacerea ”Ungariei Mari”).

Cum descrie DIICOT mişcarea HVIM

„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM este una din cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, rasist, antisemit şi anti-românesc care acţionează la nivelul Bazinului Carpatic pentru educarea tineretului de etnice maghiară în spiritul apartenenţei la valorile identitar-naţionale ale statului ungar, potrivit procurorilor DIICOT. Anchetatorii arată că obiectivul declarat al HVIM îl reprezintă refacerea Ungariei Mari, aşa cum aceasta exista înainte de încheierea Tratatului de la Trianon (04.06.1920), prin alipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute după încheierea Primului Război Mondial.

„Denumirea are conotaţii revizioniste”

„Însăşi denumirea entităţii are conotaţii revizioniste întrucât „cele 64 de comitate” reprezintă teritoriile care au aparţinut „Sfintei Coroane a Ungariei” înainte de Tratatul de la Trianon (1920), între acestea figurând şi „regiuni” din România: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Ciuc, Cluj, Covasna, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Odorhei, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare, Timiş, Turda”, arată procurorii.

DIICOT a explicat că membrii HVIM se remarcă prin atitudini extremiste, acţiuni violente pentru atingerea obiectivelor revizionist-separatiste, critici lansate la adresa Uniunii Europene pe motiv că nu permite exprimarea liberă a atributelor identitare naţionale maghiare în relaţia cu statele comunitare şi că impune condiţii inacceptabile pentru ţările membre. Potrivit datelor din anchetă, pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szőcs Zoltan. În prezent la nivelul ţării noastre HVIM activează pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.

(adevarul.ro)