Poliția Română și Ursus Breweries au prezentat, rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele patru sondaje de opinie care au avut aceeași temă de cercetare, realizate  în perioada 2008 – 2018.

Una dintre concluzii a fost că utilizarea tehnologiei (vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, ultilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timpul șofatului la volan) reprezintă un comportament riscant, adoptat de aproape jumătate dintre șoferii români.

Studiul este realizat de către compania de cercetare sociologică Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, cu sprijinul Ursus Breweries. Pe baza rezultatelor obținute în cele patru sondaje de opinie realizate în anii 2008, 2010, 2014 și 2018, a fost definitivată și o analiză comparativă a acestora, care urmărește schimbarea principalilor parametri privind atitudinile și siguranța în trafic din ultimii 10 ani. Scopul studiilor a constat în descrierea atitudinilor conducătorilor auto privind riscul în trafic, urmărindu-se în principal identificarea măsurii în care sunt respectate regulile de circulaţie de către şoferi, atitudinilor conducătorilor auto faţă de măsurile de siguranţă şi reglementările de circulaţie, precum şi a factorilor sociali şi culturali care influenţează comportamentul în trafic.

Chestionarul utilizat în anul 2018 a fost proiectat fiind luate în calcul următoarele teme generale: „Percepția asupra caracteristicilor traficului rutier”, „Viteza în trafic”, „Atitudini și comportamente de risc în trafic”, „Portul centurii de siguranță”, „Consumul de alcool la volan” și „Agresivitatea în trafic”.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele 6 luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul), prin intermediul anchetei sociologice telefonice cantitative (CATI). Colectarea datelor a avut loc pe parcursul lunii august a.c..

Pentru stabilirea eșantionului a fost aleasă metoda cotelor legate, criteriile de selecție a subiecților fiind vârsta, sexul, mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare şi categoria de permis de conducere deţinut.

Sentimentul siguranței în trafic este principalul reper de la care pornim în determinarea modului în care conducătorii auto români percep și evaluează traficul rutier. Chiar dacă valorile sunt apropiate, persoanele chestionate afirmă o stare de nesiguranţă: aproximativ 48% dintre acestea au declarat că se simt în siguranță, iar 52% au declarat contrariul. De menționat este faptul că aproximativ aceleași valori se regăsesc în toate cele patru studii realizate.

În motivarea opiniei lor privind starea de nesiguranţă resimţită, conducătorii auto aşează între principalii factori nerespectarea regulilor de circulaţie (61%), starea precară a drumurilor (47%) și faptul că mulţi şoferi fac manevre riscante/conduc imprudent (43%). Este relevant faptul că nivelul cel mai ridicat de ameninţare la adresa siguranţei generale este dat de comportamentul în trafic al şoferilor, de relaţiile în trafic dintre şoferi, respectiv, dintre şofer şi regula rutieră.

În intervalul dintre actualul studiu şi cel precedent (2014), unii dintre factorii principali ai calităţii traficului rutier au avut, în percepţia celor chestionaţi în 2018, evoluţii diferite. Semnificativă este îmbunătăţirea activității poliţiei rutiere, 37% dintre şoferii chestionaţi susţinând această afirmație. Negativ sunt apreciate fluența traficului, starea drumurilor şi comportamentul celorlalţi şoferi.

Viteza în trafic

Aproape 70% dintre participanții la acest studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de viteza de deplasare a celorlalte mașini. La acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât frecvența comportamentelor riscante de depășire a limitei de viteză în trafic crește.

Șoferii chestionați tind să depășească viteza legală în special în afara localității și pe autostrăzi. Cea mai întâlnită justificare pentru depășirea vitezei de către șoferi o reprezintă executarea depășirilor în trafic. De asemenea, depășirea limitei de viteză pare să își găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care șoferul se deplasează.

În urma analizei comparative pe ultimii 10 ani, se constată o scădere procentuală a șoferilor care adaptează viteza mașinii proprii la cea a altor parteneri de trafic, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010, respectiv 30% în anul 2014. Analiza comparativă 2008-2018 demonstrează o situație ușor îmbunătățită în 2018 în ceea ce privește depășirea limitei de viteză între localități sau pe autostradă.

Centura de siguranță

Subiectul utilizării centurii de siguranță dezvăluie o atitudine majoritar favorabilă. Astfel, peste 80% dintre șoferii chestionați au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranță în cea mai mare parte a timpului. Totuși, o parte a șoferilor (13%) utilizează centura de siguranță doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, în timp ce 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă.

Cei care tind, în cea mai mare măsură, să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare. De asemenea, în ultimii 10 ani, proporția șoferilor care nu poartă centura de siguranță a scăzut, inclusiv în ceea ce privește condusul în localități, unde procentul de 34% de șoferi care o purtau foarte rar, niciodată sau doar uneori în 2008 a scăzut la 13% în 2018. În același timp, atitudinile cu privire la purtarea centurii de siguranță s-au îmbunătățit de-a lungul ultimilor 10 ani. Din ce în ce mai puțini șoferi consideră că centura de siguranță nu este necesară în localitate, că incomodează sau că ar trebui să fie purtată în mod obligatoriu doar de către pasagerul din față.

Consumul de alcool la volan

Proporția șoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul șoferilor chestionați. Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere semnificativă a incidenței celor care afirmă că au condus sub influența alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018.

Cel mai frecvent motiv invocat a fost reprezentat de distanţa mică pe care o aveau de parcurs (58%), în timp ce pentru 28% motivul a constat în convingerea că nu le este afectată capacitatea de conducere.

Agresivitatea în trafic

Una dintre principalele observații privind agresiunile în trafic este aceea că șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene – 47% și de agresiuni verbale -  40%.

Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 de ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic. Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor.

Atitudini și comportamente de risc în trafic

Majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice. Această proporție crescută este susținută de percepția șoferilor, surprinsă în sondajele anterioare, conform căreia consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța traficului rutier. Următorul punct de intervenție a poliției, pe care șoferii îl consideră prioritar, vizează sancționarea conducătorilor auto care sunt agresivi în trafic.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate admit că opresc/staționează într-un loc nepermis, ca urmare a subestimării potenţialului de risc generat de o asemenea oprire şi a prioritizării propriului interes. Următorul comportament de risc cu cea mai crescută frecvență de adoptare este acela de a conduce cât timp șoferul era obosit, adoptat de către 42% dintre șoferi, pe fondul aceleiași motivații.

Chiar dacă se admite faptul că utilizarea tehnologiei în timpul condusului are un impact foarte mare asupra capacității de concentrare a șoferilor la volan, aceasta tinde să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români. Concludent este faptul că 42% dintre șoferii intervievați afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau. Astfel, peste un sfert dintre șoferi (29%) au declarat că în ultimele 6 luni, în timp ce conduceau, au vorbit la telefon fără a folosi hands-free, 5% și-au verificat contul de Facebook, Instagram etc., 4% au purtat o conversație pe Facebook, Instagram, What's App și 1% s-au filmat în timp ce conduceau.

Analiza comparativă realizată în ultimii 10 ani demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbunătățire în ceea ce privește conștientizarea riscurilor la care se expun.

Alte comportamente au rămas, totuși, constante în ultimii 10 ani, cu mici variații: condusul în condiții de oboseală pentru șoferi, mâncatul la volan, efectuarea depășirilor la limită.

Compartimentul Relații Publice IPJ Covasna