Steluța noastră nu s-a stins, ci a urcat la cer să strălucească mai tare
In memoriam Stela Lazăr, fosta noastră colegă, cea care a plecat dintre cei vii în Ajun de Crăciun
Vestea că cineva drag a părăsit această lume nu este niciodată și în nicio circumstanță ușor de livrat sau, deopotrivă, de primit. Cu atât mai mult, în Ajun de Crăciun. Nici măcar nu poți să zâmbești și să crezi că e o farsă, pentru că nu se glumește cu așa ceva. Ne-am îngrozit și întristat teribil când am aflat atunci că și-a găsit sfârșitul cea care în urmă cu câteva luni părăsea colectivul Observatorul de Covasna, Sfântu Gheorghe și România pentru un trai mai bun, pentru un nou început. Inima ei frumoasă a încetat să mai bată. Stela Lazăr, Steluța, cum îi spuneam noi, secretara care întâmpina toți clienții cu zâmbetul pe buze, și-a găsit sfârșitul acolo, departe, în Spania cea străină.
Avea părul zburlit și cârlionțat, cu șuvițe blonde, care îi atârnau rebele din când în când peste ochelarii care îi acopereau ochii cei mici, dar ageri, veseli și plini de înțelepciune. Rareori era abătută, dar și când se întâmpla să fie așa, ca nimeni alta, Steluța noastră depășea problemele cu un zâmbet și mai larg ca oricând și se alimenta astfel cu un optimism debordant. Iubea noutățile, extravaganțele, social media, oamenii și necuvântătoarele. Adora orice suflet și găsea cuvinte frumoase pentru orice și oricine.
Ne-a lăsat în urmă, nouă, celor mai tineri, lecții de viață, prin exemplul propriu, cum nimeni altcineva nu a făcut-o până la ea. Empatia de care dădea dovadă Steluța noastră era de neegalat. Ne-a arătat cât e de bine să dăruiești fără să aștepți ceva în schimb. Ne-a învățat că zâmbetul e cel mai bun leac, dar și că niciodată nu e prea târziu să o iei de la capăt.
Îi spunem „Steluța noastră” pentru că a făcut parte din echipa ziarului mai bine de un an și jumătate, dar și pentru că s-a înfiripat în inimile noastre cu ușurință, ca o rază de soare.
Viața și greutățile, prin decizia unui nou început, au determinat-o să părăsească Observatorul de Covasna, chiar și Sfântu Gheorghe sau România. În final, ne-a părăsit de tot și ne-a lăsat în lacrimi amare pentru că știm acum că nimic nu ne mai aduce zâmbetul Steluței înapoi. Doar amintirea ei ne rămâne în suflete de acum încolo. Și regretul că nu am știut să îi fim pe atât de buni prieteni pe cât merita acest suflet minunat.
Un destin, pe cât de frumos și plin de zâmbet trăit, pe atât de brusc încheiat departe de casă în Ajun de Crăciun.
Sunt luni bune de când a plecat de la Observatorul de Covasna, iar oamenii încă sună sau trec pragul redacției noastre întrebând de Stela sau de „doamna zâmbăreață”. Acum nu ne mai rămâne decât să le spunem cu durere că Steluța noastră a urcat, pentru totdeauna, la cer. Dar nu s-a stins, ci s-a dus acolo unde poate să strălucească mai tare.
Cei care au cunoscut-o și vor să își ia personal„Rămas bun!” de la ea pot să mai facă acest lucru, sâmbătă dimineața, pe 19 ianuarie 2019, la ceremonia care va avea loc în comuna Reviga din județul Ialomița. Detaliile pot fi obținute contactând redacția Observatorul de Covasna.
Rămâi cu bine, prieten drag și suflet minunat! Ne lipsești enorm!
Sursă foto: Facebook