Steagul secuiesc arborat anul trecut de liderii Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna în parcul central din municipiul Sfântu Gheorghe şi înlăturat joi, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Braşov, a fost repus vineri pe catarg.

Preşedintele PCM Covasna, Kulcsár Terza József, a declarat, într-o conferinţă de presă, că steagul a fost reînălţat în memoria trupelor ungare care în data de 13 septembrie 1940 au intrat în municipiul Sfântu Gheorghe.

„Potrivit deciziei instanţei, primarul Antal Árpád era obligat să îndepărteze acest steag până pe data de 10 septembrie a.c. Noi nu am dorit să-i facem probleme, să fie tras cineva la răspundere, să plătească amendă, să dea declaraţii, aşa că ieri (joi - n.r.) am înlăturat steagul. Azi (vineri - n.r.) am pus în acelaşi loc un alt steag, în cinstea trupelor maghiare care în urmă cu 74 de ani au intrat în oraş, dar şi cu speranţa în libertate şi democraţie. (...) Nu am pus acest steag pentru a jigni pe cineva, ci pentru că noi considerăm că secuii au dreptul să-şi arboreze propriile simboluri şi nimeni nu poate strivi limba noastră maternă, cultura noastră, simbolurile noastre”, a afirmat Kulcsár Terza József.

Primul steag înlăturat de instanţă, care măsura aproximativ doi metri, a fost ridicat pe catargul din parcul central din Sfântu Gheorghe la iniţiativa PCM Covasna pe data de 4 iunie 2013, în cadrul unei ceremonii dedicate comemorării Tratatului de la Trianon, ce a marcat destrămarea imperiului austro-ungar şi unirea Transilvaniei cu România.

Conducerea Prefecturii Covasna, care a sesizat instanţa cu privire la arborarea steagurilor secuieşti, a declarat în repetate rânduri că pe clădirile şi în spaţiile publice pot fi arborate doar însemnele şi simbolurile prevăzute de lege, iar, potrivit legii, minorităţile naţionale au dreptul să-şi folosească în mod public simbolurile naţionale, însă numai cu prilejul manifestărilor lor specifice, deci nu cu caracter permanent.