Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe prezintă publicului două statuete antropomorfe aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd, cu o înălţime de peste 40 de centimetri, unicitatea lor constând tocmai în dimensiunile neobişnuit de mari pe care le au în comparaţie cu alte piese datând din aceeaşi perioadă.

Arheologul Dan Buzea a declarat că statuetele, reprezentând trupurile unor femei, au fost descoperite în timpul cercetărilor efectuate în situl arheologic de la Păuleni Ciuc-Dâmbul Cetăţii din judeţul Harghita.

„Sunt printre cele mai mari statuete antropomorfe descoperite până în prezent în arealul acestei culturi. Au fost modelate din mai multe suluri de lut, foarte bine netezite şi apoi arse. Reprezintă siluete feminine în poziţie verticală, cu braţele în adoraţie, cu trăsăturile feţei realizate în mod stilizat (nasul, ochii şi urechile) şi pictate pe toată suprafaţa cu roşu”, a declarat Dan Buzea.

El a mai spus că aceste statuete din lut ars au legătură cu viaţa spirituală şi religioasă a comunităţilor eneolitice din acea perioadă, ele fiind folosite, cel mai probabil, în sanctuare sau în cadrul unor amenajări de cult cu o perioadă de utilizare mai îndelungată.

„Au legătură cu acel cult al 'fertilităţii şi fecundităţii', precum şi cu 'Marea Zeiţă' sau 'Zeiţa Mamă'. (...) Piesele expuse la MNCR sunt foarte, foarte vechi (peste 6.000 de ani) şi au fost descoperite în timpul cercetărilor structurilor dărâmate ale unei locuinţe incendiate şi cu siguranţă au avut un loc aparte în cadrul acestei case. (...) Se remarcă prin dimensiunile mari, rar întâlnite în arealul culturii Cucuteni, în toate siturile care s-au cercetat în ultimii 130 de ani majoritatea statuetelor au până la 25 de centimetri înălţime. Norocul a făcut să le descoperim în situl de la Dâmbul Cetăţii, în mai multe campanii de săpături arheologice, piesă cu piesă, între anii 2004 şi 2007, şi au fost restaurate în forma actuală în anul 2010. În Moldova Subcarpatică s-au descoperit reprezentări antropomorfe din lut ars foarte mari (de mărimea unui om), în interiorul unor construcţii special destinate cultului, respectiv în sanctuare, dar sunt numai fragmente din părţile corpului, deci nu sunt păstrate în întregime, în timp ce statuetele feminine de la Păuleni-Ciuc sunt puţin completate la restaurare”, a mai spus Dan Buzea.

În cadrul expoziţiei arheologice de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe mai poate fi văzut un vas deosebit, despre care specialiştii cred că ar fi putut fi folosit la purificarea apei.

„Într-un fost bordei, o locuinţă de aproximativ patru pe patru metri a fost descoperită o groapă (80 cm diametru la gură şi circa un metru adâncime de la nivelul podelei) în care erau aşezate două vase ceramice: un vas bitronconic (vas de provizii) cu înălţime de circa 60 de centimetri şi un castron care era probabil pus pe gura vasului. Sunt foarte bine lucrate, vasul cel mare e pictat pe toată suprafaţa exterioară în alb şi roşu, cu diverse motive, spirale, meandre, cercuri, motive florale, în spiritul artistic deosebit caracteristic acestei culturi. (...) Era, probabil, un vas de provizii sau bunuri, dar sunt şi păreri potrivit cărora ar putea fi un vas utilizat pentru purificarea sau filtrarea apei. Fundul vasului este lucrat dintr-un material mai poros, care face ca apa care se acumulează în groapă să pătrundă în vas şi astfel să se obţină o apă pură care era folosită la diverse ceremonii. (...) E posibil să fi fost un izvor amenajat în interiorul unei case, deci sunt diverse interpretări. Este o descoperire rară, în această zonă nu avem descoperiri similare. Locuinţa a fost abandonată în perioada cucuteniană, iar deasupra ei a fost construită o altă locuinţă de mari dimensiuni, probabil ţinând de o etapă mai evoluată”, a menţionat Dan Buzea.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni efectuează cercetări arheologice sistematice în situl de la Păuleni-Ciuc (Ciomortan) „Dâmbul Cetăţii” din anul 1999, unde au fost descoperite urme de locuire din epoca cuprului sau eneolitic (cultura Ariuşd-Cucuteni, mileniile V-IV î.Hr.), epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costişa şi Wietenberg, mileniul III-II î.Hr) şi din perioada epocii fierului (La Tene).

Dan Buzea a precizat că aşezarea de la Păuleni-Ciuc prezintă un grad bun de conservare a vestigiilor, o paletă cronologică şi culturală bogată, prin urmare dispune de un potenţial ştiinţific extraordinar de valoros ce ar putea contribui în mod decisiv la o mai bună cunoaştere a preistoriei acestui areal. În prezent, acesta continuă cercetarea siturilor aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd din zona Carpaţilor Răsăriteni în cadrul unui program de pregătire postdoctorală cu titlul „Cultura Ariuşd. Periferie sau Centru”, cercetare finanţată din fonduri europene prin proiectul „Minerva”.

Pe lângă expoziţia de arheologie, la sediul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe pot fi vizitate alte două expoziţii: „Atinge istoria”, destinată persoanelor nevăzătoare, în cadrul căreia sunt reconstituite tridimensional diferite obiecte de patrimoniu arheologic care pot fi atinse şi „Smartexpo”, care valorifică patrimoniul cultural în mediul virtual, mai exact readuce la actualitate expoziţii temporare mai vechi, prezentate în mediul virtual prin intermediul smartphone-urilor.