Toţi edilii vor spitalele, nimeni nu le vrea însă cu datorii Ministerul Sănătăţii a anunţat finalizarea, la 1 iulie, a transferului unităţilor sanitare publice cu paturi către administraţia locală, autorităţile covăsnene privind acest demers cu linişte, chiar dacă este posibil ca toate spitalele să aducă după ele inclusiv datoriile acumulate. Pe lista spitalelor care vor fi descentralizate în judeţul Covasna se află Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe - care va trece la Consiliul Judeţean, Spitalul Orăşenesc Covasna, Spitalul din Târgu Secuiesc şi Spitalul din Baraolt - acestea urmând să treacă în administrarea consiliilor locale. Potrivit prefectului Gyorgy Ervin, chiar dacă în alte judeţe ale ţării există unele consilii locale care nu doresc preluarea spitalelor - în principal din cauza datoriilor - autorităţile locale din Covasna aşteaptă cu deschidere descentralizarea.

Toţi edilii vor spitalele, nimeni nu le vrea însă cu datorii

Ministerul Sănătăţii a anunţat finalizarea, la 1 iulie, a transferului unităţilor sanitare publice cu paturi către administraţia locală, autorităţile covăsnene privind acest demers cu linişte, chiar dacă este posibil ca toate spitalele să aducă după ele inclusiv datoriile acumulate. Pe lista spitalelor care vor fi descentralizate în judeţul Covasna se află Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe - care va trece la Consiliul Judeţean, Spitalul Orăşenesc Covasna, Spitalul din Târgu Secuiesc şi Spitalul din Baraolt - acestea urmând să treacă în administrarea consiliilor locale.

Potrivit prefectului Gyorgy Ervin, chiar dacă în alte judeţe ale ţării există unele consilii locale care nu doresc preluarea spitalelor - în principal din cauza datoriilor - autorităţile locale din Covasna aşteaptă cu deschidere descentralizarea. Referindu-se la datoriile acumulate de spitale, şi pe care nicio primărie nu este nerăbdătoare să le preia odată cu unitatea sanitară, directorul Direcţiei pentru Sănătate Publică Covasna, Deme Judit, a declarat că se pune multă bază în declaraţia recentă a ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, potrivit căruia la următoarea rectificare de buget, ce va avea loc probabil în luna iulie, acestea vor fi şterse.

„Vor fi luate în calcul datoriile având ca termen depăşit data de 31 martie 2010. Suma totală a datoriilor este una dinamică şi se schimbă tot timpul, deoarece spitalele plătesc facturile în ordine cronologică. Oricum, spitalele nu vor trece la autorităţile locale având datorii”, a explicat Deme Judit.

Încă 1-2 ani pentru Întorsura Buzăului

Odată cu trecerea Spitalului Judeţean Sfântu Gheorghe la CJ Covasna, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu secţiile Spitalului din Întorsura Buzăului, care aparţin de Spitalul Judeţean. Potrivit primarului din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, situaţia este una convenabilă în actualele condiţii.

„Este bine ca Spitalul de la Întorsura Buzăului să aparţină, încă o perioadă, de cel Judeţean. Mai avem nevoie de încă o perioadă de un an sau doi, în care să ne creăm strategii, să rezolvăm problema resurselor umane şi a dotărilor. În acest timp, vor lucra la dezvoltarea Spitalului, care are un mare handicap: nu poate furniza servicii pe bani. Dacă însă vom reuşi o dotare şi vom reuşi atragerea de medici, atunci vom putea face aici inclusiv operaţii, vom putea extinde, astfel încât spitalul să se poată descurca”, a declarat Leca Băncilă.

Preluări mai mult sau mai puţin optimiste

La Covasna, momentul preluării Spitalului Orăşenesc este unul mult-aşteptat, iar primarul Lorincz Zsigmond speră să primească spitalul fără datorii, însă şi dacă nu va fi aşa, edilul crede că oraşul are obligaţia de a se îngriji de acest spital, construit de olandezi.

„Şi până acum am investit în cheltuielile Spitalului, aşa că ne vom descurca şi pe viitor. Ca peste tot, va trebui să avem mai mulţi pacienţi, însă cred că va fi bine”, a arătat Lorincz Zsigmond.

La Târgu Secuiesc, Primăria este mulţumită de renumele şi activitatea Spitalului, drept pentru care vede preluarea ca pe o onoare.

„Oricum am investit şi până acum în Spital. Odată cu trecerea la Primărie, nu va fi nicio schimbare în ce priveşte conducerea acestuia. Sperăm însă la ştergerea datoriilor şi preluarea cu un sold de zero. Dacă însă acest lucru nu se va întâmpla… vom avea nişte probleme, dar nici alea nu vor fi de nerezolvat”, a arătat primarul Rácz Károly.

La Baraolt, situaţia este însă una diferită, primarul Nagy Istvan fiind de părere că o unitate spitalicească mică, situată într-un oraş îndepărtat, ar trebui să beneficieze şi de susţinerea autorităţilor judeţene.

„Voi semna actul de primire a Spitalului, dar printre ultimii, deoarece vreau să mă lămuresc în ceea ce priveşte numărul de paturi şi de angajaţi. Aş fi vrut ca CJ să se fi implicat în susţinerea acestui spital, căci este unul mic, care fără dotări nu poate face performanţă prin care să atragă pacienţi şi să aibă profit. Din păcate însă, nimeni nu a adus bani la Spitalul din Baraolt”, a explicat Nagy Istvan.

Regândirea sistemului la Spitalul Judeţean

În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean din Sfântu Gheorghe, Consiliul Judeţean intenţionează să preia instituţia printr-o analiză minuţioasă a tot ceea ce reprezintă aceasta, plănuind schimbări importante în ceea ce priveşte organigrama, schema de conducere, structurile şi întregul sistem.

„Spitalul Judeţean are peste 1000 de angajaţi şi datorii foarte mari. Potrivit ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, datoriile vor fi şterse şi se vor aloca fonduri pentru lucrările de reabilitare. CJ va desemna după preluare un responsabil care va purta discuţii cu managementul actual al Spitalului, urmând o recreionare a acestuia, o analiză a auditului intern. Cred că aceste măsuri se impun, deoarece acum vom avea un alt sistem, diferit de cel de la Bucureşti”, a explicat preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor.

Acesta a respins posibilitatea ca achitarea datoriilor să fie „uitată”, afirmând că „am încredere în cuvântul dat de ministrul Cseke şi în Guvernul României”.

Dintr-un total de 435 de unităţi sanitare publice existente în prezent în ţară, Ministerul Sănătăţii va transfera către autorităţile locale 373 unităţi. În reţeanua Ministerului vor rămâne 62 unităţi sanitare de interes naţional, respectiv institute publice, o serie de spitale clinice judeţene de urgenţă (cele din centrele universitare importante). În urma descentralizării, transferul managementului spitalelor se va realiza către autorităţile administraţiei publice locale care deţin proprietatea imobilului.

Monica Vajna