Câţiva zeci de specialişti, cercetători, reprezentanţi ai autorităţilor locale, Ministerului Agriculturii, precum şi majoritatea producătorilor de cartofi de sămânţă din ţară s-au întâlnit timp de două zile la Târgu-Secuiesc pentru cea de-a XXXII-a ediţie a Simpozionului Naţional „Ziua Verde a Cartofului”, iniţiat de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov.

Zeci de specialişti şi cercetători din toată ţara au luat parte la Târgu-Secuiesc la a 23-a ediţie a Simpozionului

Câţiva zeci de specialişti, cercetători, reprezentanţi ai autorităţilor locale, Ministerului Agriculturii, precum şi majoritatea producătorilor de cartofi de sămânţă din ţară s-au întâlnit timp de două zile la Târgu-Secuiesc pentru cea de-a XXXII-a ediţie a Simpozionului Naţional „Ziua Verde a Cartofului”, iniţiat de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov.

Simpozionul a fost gândit în jurul temei Cultura Cartofului – Soluţii pentru fermieri în condiţiile actualei crize economice, scopul fiind acela de a găsi soluţii pentru viitorul cartofului.

„În România cartoful este cea de-a doua pâine a ţării şi n-avem voie să ne batem joc de el, trebuie să salvăm cultura de la pieire, importatorii abia aşteaptă să dispară cultura cartofului pentru a aduce din străinătate“, a spus în deschidere evenimentului „părintele şi bunicul cartofului“, preşedintele de onoare al Federaţiei Cultivatorilor de Cartofi, Matei Berindei, cel care a iniţiat acum 32 de ani acest Simpozion, tot în Covasna.

Potrivit directorului Direcţiei Agricole Covasna, Dan Damian, în anul 2004 suprafaţa cultivată cu cartof la nivelul judeţului reprezenta 25% din suprafaţa agricolă, pentru ca acum aceasta să scadă cu 32%, ajungându-se la 15.300 de hectare. Cu toate că s-a diminuat substanţial suprafaţa cultivată cu cartof a judeţului, nu s-a constatat însă o scădere a producţiei, datorită adaptabilităţii producătorilor la noile cerinţe, mai spune acesta. Având în vedere efectele crizei, prin care şi lipsa de interes din partea băncilor în ceea ce priveşte creditarea, conducerea DADR a subliniat câteva măsuri pe care le are în vedere pentru încurajarea creşterii productivităţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii de la Moacşa – Dalnic – 1.300 de hectare care s-ar adăuga la sistemul de irigare deja funcţionabil la Câmpu Frumos, organizarea unor caravane de informare a micilor producători cu privire la accesarea fondurilor europene, întâlniri cu specialişti şi altele. Din datele prezentate de directorul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare a Cartofului Târgu-Secuiesc, Mike Luiza, rezultă că anul acesta au fost certificate 465 de hectare de cartof de sămânţă, suprafaţă considerată mică. Covasna rămâne însă judeţul cu cele mai bune condiţii pentru cartof de sămânţă şi cu cel mai bun cartof de consum, asta şi datorită intensităţii radiaţiilor solare la fel de puternice ca în sudul ţării, mai spune Mike Luiza.

Aceasta a subliniat necesitatea unor sisteme de irigare la nivelul judeţului, care să vină în întâmpinarea cultivatorilor, arătând că în ultima perioadă aceştia au schimbat strructura soiurilor, alegând soiuri mai timpurii, care au nevoie de mai puţină apă.

În contextul acestui simpozion dedicat cartofului, prefectul Codrin Munteanu i-a asigurat şi el pe cei prezenţi de tot sprijinul pe care Instituţia pe care o reprezintă îl poate acorda, amintind şi de întâlnirea avută recent cu producătorii de cartofi de sămânţă din judeţ şi de importanţa acestuia pentru economia covăsneană.

Dincolo de partea „teoretică“ a Simpozionului, participanţii au vizitat ieri şi câmpurile experimentale de la SCDC Tg.Secuiesc, au vizitat mai multe societăţi profilate pe cultura cartofului, loturi demonstrative cu soiuri de cartof şi altele.

Printre cei prezenţi s-au aflat şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Academiei de Ştiinţe Agricole, deputatul Horia Grama, viceprimarul din Târgu-Secuiesc şi alţii.

Ana Sidon