Într-o eră în care calitatea aerului devine din ce în ce mai importantă pentru sănătatea urbană, Sfântu Gheorghe s-a remarcat ca unul dintre municipiile reședință de județ cu cel mai curat aer din România. Potrivit analizei City Index 2024 lansată de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), Sfântu Gheorghe, alături de Reșița și Galați, se situează printre orașele cu cele mai bune valori ale calității aerului.

Sfântu Gheorghe ocupă locul 3 în clasamentul orașelor cu cel mai curat aer. 

„Conform Indexului de Calitate a Aerului, Reșița, Galați și Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) sunt municipiile reședință de județ cu cel mai curat aer. Radiografia primelor zece orașe mai include Brăila, Târgu Jiu, Focșani, Slobozia, Satu Mare, Tulcea și Zalău”, se arată în comunicatul de presă, transmis de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), redacției noastre.

Specialiștii vin și cu o serie de soluții pentru îmbunătățirea acestui aspect acolo unde se impune, dar nu numai. 

„Calitatea aerului în orașe este o problemă complexă, dar când ne uităm la sursele principale de poluare, două lucruri ies imediat în evidență: traficul și arderea combustibililor fosili. Chiar datele din CITY INDEX arată clar că în orașele mari și aglomerate, unde traficul este intens și apar des congestii – cum este de exemplu București, Cluj-Napoca, Iași, calitatea aerului suferă cel mai mult. În plus, arderea combustibililor fosili pentru încălzirea rezidențială sau producția de energie, precum și alte activități industriale, contribuie masiv la poluarea aerului. 

(...)

Ce pot face orașele pentru a-și îmbunătăți calitatea aerului? Investiții serioase în transportul public ecologic, infrastructură dedicată bicicletelor și pietonilor, crearea de zone cu emisii reduse și extinderea spațiilor verzi urbane sunt doar câteva dintre măsuri. Este esențial să plantăm mai mulți copaci și să încurajăm grădinăritul urban. În plus, perdelele de vegetație din jurul orașelor pot juca un rol important, acționând ca bariere naturale care filtrează poluanții și protejează comunitățile de efectele nocive ale acestora. Este important ca rezidenții să cunoască situația aerului pentru că și ei pot contribui—de exemplu, dacă aleg să circule mai puțin cu mașina sau să folosească mijloace de transport ecologice. În același timp, trebuie să reglementăm emisiile industriale, să asigurăm o bună salubritate a străzilor, să asigurăm o bună gestiune a șantierelor de construcții, astfel încât activitățile generatorare particule PM10 și PM2.5 (săpături, demolări, etc.) să nu aibă loc în condiții meteo defavorabile dispersiei poluanților (inversiune termică, calm atmosferic), să îmbunătățim eficiența termică a clădirilor, și să limităm arderea combustibililor fosili pentru încălzire. Nu este suficientă o singură măsură, ci avem nevoie de un set de acțiuni concertate și implementate pe termen lung, cu consecvență, pentru a face o diferență reală”, a spus Alin Deneanu, expert în calitatea aerului pentru Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV).

Analiza și metodologia

Indexul de Calitate a Aerului, parte integrantă a CITY INDEX (Index de performanță al orașelor), a evaluat calitatea aerului în cele 41 de municipii reședință de județ din România. Pentru a stabili care sunt orașele cu cel mai curat aer. Analiza s-a bazat pe măsurătorile de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNCMA).

„Indexul de Calitate a Aerului a agregat valorile monitorizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNCMA) a Ministerului Mediului, pentru patru parametri: NO2 (Dioxid de Azot), NOx (Oxizi de Azot), PM10 (Particule în suspensie cu diametrul de 10 micrometri sau mai puțin), PM2.5 (Particule în suspensie cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai puțin). 

Principalele criterii pentru selectarea poluanților incluși în index au fost impactul lor semnificativ asupra sănătății umane și disponibilitatea unui număr suficient de date valide pentru cea mai mare parte a orașelor monitorizate”, transmite Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), printr-un comunicat de presă.

CITY INDEX a analizat datele din perioada 2021-2023, folosind valorile anuale pentru cei patru parametri monitorizați. Metodologia a fost dezvoltată în colaborare cu experți din Ministerul Mediului și specialiști independenți. Astfel s-au asigurat de precizia și relevanța informațiilor.

„CITY INDEX analizează și consolidează date din perioada 2022-2023 pentru cele 41 de municipii reședință de județ. Pentru a asigura o comparație echitabilă între orașe de dimensiuni diferite, scorurile fiecărui indicator au fost standardizate în funcție de mărimea orașului și a populației, conform Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Metodologia utilizată combină date statistice oficiale din diverse surse, cum sunt Institutul Național de Statistică și ministere, cu evaluări calitative ale rezidenților și turiștilor obținute de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places”, scrie în comunicatul de presă transmis de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), redacției covasnamedia.ro. 

Sfântu Gheorghe reprezintă un exemplu pozitiv în contextul problemelor de mediu cu care se confruntă multe orașe din România. Rezultatele studiului subliniază importanța măsurilor de protecție a mediului și a gestionării eficiente a poluării. Într-o perioadă în care conștientizarea asupra importanței calității aerului este în creștere, orașele care reușesc să mențină un aer curat, precum Sfântu Gheorghe, oferă un model demn de urmat pentru alte municipii.