Două localităţi din judeţul Covasna – Ozun şi Cernat – au fost incluse în Campania de sensibilizare şi conştientizare publică din cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. Campania se află la cea de-a şasea etapă, care acum prevede organizarea Seminariilor de educație ecologică pentru copii. În cadrul acesteia, între 24 februarie şi 7 martie se derulează o serie de întâlniri cu comunităţile din judeţele partenere: Covasna, Braşov, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Timiş, Arad, Mureş şi Vâlcea. Obiectivul principal al seminariilor constă în informarea corectă a copiilor în ceea ce privește problemele legate de igienă și consumul de apă, dorindu-se instruirea copiilor și crearea unei atitudini pozitive în relația lor cu mediul înconjurător.

Seminariile de educație ecologică vor fi susținute de cadrele didactice care au participat la cursuri derulate sub supravegherea reprezentanților Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Evenimentele vor fi organizate în grădinițele şi școlile din comunele incluse în proiect, iar cele trei grupe de copii – preșcolari, ciclul primar și cel gimnazial vor primi informații despre importanţa apei pentru mediul înconjurător şi sănătatea omului. Prin aceste acțiuni se dorește îmbunătățirea practicilor și comportamentelor individuale, de familie și instituționale în zonele rurale din România – în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, precum și combaterea poluării cu nutrienți a apelor și solului și crearea premizelor pentru o agricultură durabilă.

Nu avem nitraţi la cote alarmante

În judeţul nostru, seminariile se vor ţine pe 26 februarie la Ozun şi pe 27 februarie la Cernat. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, ne-a declarat că judeţul nostru are unele zone afectate de nutrienţi, însă nu la un nivel puternic sau care să depăşească normele europene. Pe de altă parte, la Cernat şi Ozun se află în plină derulare proiectele privind înfiinţarea platformelor comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, inclusiv de înfiinţare a unor platforme individuale în gospodării.

„Este bine să avem o popularizare a subiectului, astfel încât multă lume să afle despre pericolul infiltrării nutrienţilor în apă – şi asta e necesar, să conştientizeze oamenii, pentru că la noi în judeţ nu toate satele au un sistem integrat de apă”, a declarat Gheorghe Neagu, menţionând că şi-ar fi dorit totuşi ca primarii din cele două comune covăsnene să mobilizeze mai bine populaţia de-a lungul acestui proiect.

Proiectul se derulează printr-un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și un grant de la Facilitatea Globală de Mediu, vizând localități selecționate vulnerabile sau potențial vulnerabile la poluarea cu nutrienți (ZVN). Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerințelor Directivei Nitrați a UE prin reducerea poluării cu nutrienți a corpurilor de apă, promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună și întărirea capacității instituționale și de reglementare. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântâni. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Cantităţile peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau „boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apă potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.