Conducerea IŞJ Covasna s-a întâlnit cu directorii de şcoli pentru a discuta despre viitoarele măsuri care privesc unităţile de învăţământ din sistemul preuniversitar de stat, printre care şi finanţarea din bugetele locale Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) a avut ieri o întâlnire cu toţi directorii unităţilor de învăţământ din sistemul preuniversitar de stat din judeţul nostru, pentru a lămuri aspecte privitoare la aplicarea începând cu luna septembrie 2010 a Hotărârii de Guvern 1618 legată de finanţarea acestora din bugetele consiliilor locale, precum şi despre reducerea de posturi. Şefa IŞJ, Keresztely Irma, şi

Conducerea IŞJ Covasna s-a întâlnit cu directorii de şcoli pentru a discuta despre viitoarele măsuri care privesc unităţile de învăţământ din sistemul preuniversitar de stat, printre care şi finanţarea din bugetele locale

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) a avut ieri o întâlnire cu toţi directorii unităţilor de învăţământ din sistemul preuniversitar de stat din judeţul nostru, pentru a lămuri aspecte privitoare la aplicarea începând cu luna septembrie 2010 a Hotărârii de Guvern 1618 legată de finanţarea acestora din bugetele consiliilor locale, precum şi despre reducerea de posturi. Şefa IŞJ, Keresztely Irma, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Henning László, le-au explicat practic celor prezenţi că potrivit reglementărilor legale, din luna septembrie finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se va face în baza standardelor de cost pe elev sau preşcolar/an - un fel de finanţare „per capita“.

Medie de 18 elevi/clasă

Astfel, pe baza acestor standarde de cost, pentru fiecare unitate de învăţământ vor fi determinate fondurile alocate de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege. Practic, dacă un profesor nu are la clasă o medie de 18 elevi, e posibil să nu primească salariul integral.

Din datele prezentate reiese că aceste standarde de cost au fost stabilite prin aplicarea unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ şi ţinând cont dacă unitatea de învăţământ se află în mediul urban sau rural.

Ca punct de reper s-a pornit de la învăţământul gimnazial din mediul urban, română, pentru care coeficientul este 1 şi pentru care a fost stabilit standardul de cost/elev la 2.857 lei.

Pentru învăţământul în limbile minorităţilor se aplică coeficienţi suplimentari la stabilirea standardelor de cost. Prin aplicarea acestor coeficienţi standardele de cost cresc sau scad în funcţie de criteriile amintite.

Întrebări şi temeri din partea directorilor

Această măsură după cum este ea descrisă va permite determinarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, plus promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, reorganizarea unităţilor de învăţământ şi aşa mai departe.

Aplicarea ei ridică însă numeroase întrebări şi temeri din partea directorilor şi a celor implicaţi, care se tem printre altele de desfiinţarea unor unităţi de învăţământ. În prima etapă unităţile trebuie să transmită primarilor şi IŞJ numărul de elevi pentru întreaga unitate. Keresztely Irma le-a atras atenţia directorilor că răspund de corectitudinea şi veridicitatea datelor transmise şi să nu facă greşeala de a număra copiii din catalog şi să transmită acele date, ci să ia în considerare cele două raportări anuale din statistica judeţeană şi naţională privind populaţia şcolară.

Ca şi calcule, vicepreşedintele CJ, Henning László, a dat unul dintre exemple Şcoala Generală din Chichiş. Astfel, la secţia română sunt 44 de copii la Grădiniţa cu Program Prelungit, la ciclul primar 25 de copii şi la cel gimnazial 20 de elevi, iar după calcule pentru cei 89 de elevi şcoala ar urma să primească pentru secţia română 229.929 de lei şi per total 488.622 de lei. În 2007, şcoala a cheltuit însă 789.000 de lei şi în 2010 va primi numai 61,94% din această sumă, situaţia regăsindu-se sub diferite forme şi la alte şcoli, inclusiv în mediul urban şi la licee.

Buget de 123% faţă de necesar

Există însă şi situaţia în care un centru financiar se poate să primească 123% faţă de necesarul pentru fondul de salarii şi în cazul în care şcoala respectivă nu este unică în acea unitate administrativ teritorială - situaţie în care cei 23% în plus se întorc la bugetul de stat - Consiliul Local are dreptul să echilibreze sumele între celelalte şcoli cu personalitate juridică de la nivelul localităţii, întrucât suma globală se alocă pe localitate, nu pe şcoală.

„Sperăm să se poată echilibra bugetele având în vedere că avem foarte multe situaţii în care s­ar acoperi numai 70 - 80% din necesar conform noilor calcule“ a spus Henning.

Pe nivel de judeţ avem 38.000 de elevi, iar cheltuielile de personal pe 2010 ar fi 111 milioane de lei, însă pe 2009 au fost de 124 de milioane de lei.

De asemenea, avem 13 centre financiare sub 200 de elevi, încă 12 cu între 200 - 300 de elevi şi restul de 53 peste 300 de elevi. Cel mai mic centru financiar din judeţ e Arcuş - cu 107 elevi, iar ca medii de elevi pe clasă avem cifre din cele mai variate - de 15, 29, 13, 7, 11 şi aşa mai departe.

Începe racolarea de elevi?

Odată cu aplicarea noilor prevederi apar şi întrebări legate de faptul dacă directorii vor începe să racoleze elevi cât mai mulţi pentru a-şi scoate cheltuielile legate de personal, sau dacă se va impune închiderea unor unităţi şcolare.

În urma discuţiilor cu primarii s-a pus şi întrebarea dacă ei vor avea bani şi disponibilitatea să sprijine şcolile cu completarea sumelor necesare, iar unele reacţii au fost pozitive, spun cei implicaţi.

Legat de necesitatea restructurării reţelei şcolare în mediul urban din judeţ, Henning László consideră că acest lucru ar fi necesar la Târgu-Secuiesc, dar şi la Sfântu-Gheorghe.

Cât despre desfiinţarea unor unităţi sau secţii după ce se aplică această finanţare, el a spus că nu ştie, unii directori spun că da, dar dacă se găseşte înţelegere la primari, acest lucru poate fi evitat. Una dintre propunerile venită din partea directorilor ar fi ca în cazul şcolilor mici să se formeze „consorţii”, pentru a evita închiderea lor. Populaţia şcolară, în continuă scădere Conform şefei IŞJ, de la an la an populaţia şcolară a ţării scade, iar în Covasna dacă acum zece ani aveam 49.000 de elevi, acum avem 38.000. Pe de altă parte, posturile nu au scăzut, ci s-au multiplicat, ajungându-se la o medie de un profesor la zece elevi, pe ţară, în timp ce personalul didactic auxiliar a crescut simţitor în ultimii ani, fenomen nejustificat având în vedere diminuarea populaţiei şcolare. Keresztely Irma a dat un exemplu secretara Inspectoratului, care lucrează singură cât zece oameni, în timp ce în unele şcoli din comune se găsesc şi câte patru-cinci oameni la secretariate.

„Nu vreau să aduc acuze, dar vă rog să reflectaţi asupra modului în care gestionaţi banii publici“, a mai spus aceasta.

Ana Sidon