Concernul austriac Holzindustrie Schweighofer a solicitat Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Covasna autorizaţie pentru funcţionarea fabricii de tăiere şi rindeluire construită la Reci, precum şi pentru centrala termoenergetică cu cogenerare, ce va folosi deşeurile rezultate din activitatea de prelucrare a lemnului.

Directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, a declarat miercuri că reprezentanţii companiei au depus pe data de 10 aprilie cererea de autorizare a fabricii, iar pe data de 18 mai, în localitatea Reci, va avea loc o dezbatere publică legată de autorizarea centralei termoelectrice, la care poate participa orice persoană interesată de acest subiect. El a menţionat că centrala va avea o capacitate mai mare de 50 de megawaţi, prin urmare va trebui să obţină, conform legii, o autorizaţie integrată de mediu.

„Noi le-am cerut să ne pună la dispoziţie toată documentaţia, conform legii. Conform legii am procedat şi când am dat avizul de mediu pentru PUZ şi acordul de mediu pentru construcţie”, a declarat Gheorghe Neagu.

El a menţionat că nu vrea să comenteze acţiunile ecologiştilor îndreptate împotriva companiei austriece şi nici campaniile împotriva defrişării pădurilor, preconizate la sfârşitul acestei săptămâni în mai multe oraşe din ţară şi străinătate. „Nu comentez, noi ne-am făcut corect treaba. Şi pe noi, ca instituţie, ne preocupă soarta pădurilor, dar nu noi decidem ce cantităţi de lemne merg la tăiere”, a mai spus Gheorghe Neagu.

Holzindustrie Schweighofer a început în urmă cu un an construirea fabricii de debitare şi prelucrare a lemnului de la Reci, care se întinde pe mai multe zeci de hectare.

Investiţia a generat încă de la început reacţii de protest din partea mai multor organizaţii nonguvernamentale care au afirmat că fabrica va afecta mediul înconjurător, va distruge pădurile, va falimenta micii întreprinzători locali din industria lemnului şi va avea efecte dezastruoase asupra Rezervaţiei naturale Mestecănişul de la Reci, precum şi asupra turismului din zonă. Printre cele mai vehemente se numără Asociaţia Bankwatch Romania din Bucureşti şi Asociatia Neuer Weg din Făgăraş care acuză ilegalităţi la această fabrică. Unii reprezentanţi ai mişcării ecologiste nu au ezitat să acuze în mod direct compania austriacă de reducerea alarmantă a suprafeţelor împădurite din România.

Au fost, însă, şi voci din sfera politică şi civilă care şi-au exprimat deschis sprijinul pentru investiţia de la Reci, pe considerentul că va contribui la crearea câtorva sute de noi locuri de muncă.

Concernul austriac mai are patru fabrici de cherestea în ţara noastră, la Sebeş, Siret, Rădăuţi şi Comăneşti, iar cea mai mare parte din cherestea este exportată pe piaţa asiatică, îndeosebi în Japonia.

Pe data de 9 mai, în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Sfântu Gheorghe, dar şi din străinătate sunt anunţate acţiuni de protest împotriva „despăduririlor abuzive”, care, potrivit apelurilor lansate pe site-urile de socializare, „au lăsat România, în numai câţiva ani, cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989”.