ACTUALITATE 28 ianuarie 2009

S-au întors castorii!

de Covasna Media | 626 vizualizări
Câteva familii din această specie ocrotită trăiesc şi se înmulţesc pe cursul unor ape din judeţ

Dispăruţi de câteva sute de ani din ţară pentru că au fost vânaţi excesiv, castorii şi-au făcut apariţia pe cursurile de apă din judeţ. Sau înmulţit, şi-au ridicat baraje şi au marcat teritoriul pe care trăiesc, iar după cum spune directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna (APM), Hobincu Zoltan, este vorba de câteva familii care s-au adaptat pe cursul unor râuri din judeţ. Potrivit lui Hobincu, câteva perechi de castori se pot găsi pe cursul Oltului, una s-a stabilit în zona Estelnic, iar alte câteva în jurul pârâului din Ojdula şi pe Râul Negru, unde au găsit habitate favorabile. În prezent, directorul APM spune că sunt în plină campanie de evaluare a castorilor şi de monitorizare a acestui animal rar şi protejat de lege, şi intenţionează chiar să prindă câţiva, pentru a le recolta probe. „Este o realizare extraordinară. Abia când am preluat şi am pus ordine în balastiere şi exploatări a dat rezultate proiectul de repopulare cu ...

Câteva familii din această specie ocrotită trăiesc şi se înmulţesc pe cursul unor ape din judeţ

Dispăruţi de câteva sute de ani din ţară pentru că au fost vânaţi excesiv, castorii şi-au făcut apariţia pe cursurile de apă din judeţ. Sau înmulţit, şi-au ridicat baraje şi au marcat teritoriul pe care trăiesc, iar după cum spune directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna (APM), Hobincu Zoltan, este vorba de câteva familii care s-au adaptat pe cursul unor râuri din judeţ. Potrivit lui Hobincu, câteva perechi de castori se pot găsi pe cursul Oltului, una s-a stabilit în zona Estelnic, iar alte câteva în jurul pârâului din Ojdula şi pe Râul Negru, unde au găsit habitate favorabile. În prezent, directorul APM spune că sunt în plină campanie de evaluare a castorilor şi de monitorizare a acestui animal rar şi protejat de lege, şi intenţionează chiar să prindă câţiva, pentru a le recolta probe. „Este o realizare extraordinară. Abia când am preluat şi am pus ordine în balastiere şi exploatări a dat rezultate proiectul de repopulare cu castori şi au început să se adapteze şi să se înmulţească în judeţ”, a afirmat Hobincu. Directorul APM povesteşte că primul castor l-a observat în urmă cu ceva vreme un pescar, care a semnalat că a văzut un animal bolnav. El s-a dovedit a fi un castor, iar după ce a fost vindecat, animalul a fost eliberat în zona în care a fost găsit, iar acum numărul acestora a crescut.

Circulare la primării

Pentru a proteja castorii, conducerea APM le-a transmis primarilor din judeţ o circulară prin care le atrage atenţia cu privire la prezenţa castorilor şi la faptul că este vorba despre o specie ocrotită. Potrivit lui Hobincu, o familie de castori are nevoie de aproximativ 2 km de curs de apă, cu salcie pe margine, pentru a vieţui într-un mediu favorabil, iar vânarea lor este grav pedepsită prin lege. Totodată, trebuie evitată distrugerea habitatelor lor, care duc la dispariţia animalului.

Ooo, domnule castor...

Supranumit „inginerul regnului animal“, castorul îşi face vizibilă prezenţa, astfel că dacă vedeţi un arbore de pe malul unei ape care este ros semnificativ la bază, sunt şanse mari să fi fost opera unui castor. Dincolo de reclama la pasta de dinţi, castorul îşi foloseşte dinţii pentru a crea adevărate construcţii, printre care se numără şi barajele. Ei mai creează şi tot felul de canale de la apă, mici căsuţe din ramuri sau adăposturi. Ultimul castor atestat documentar în România a fost în 1824. Animalul a dispărut din cauza vânării excesive pentru carne, blană şi grăsime. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov a reuşit să readucă primele exemplare de breb pe teritoriul României. Brebul este denumirea populară a castorului, cunoscut şi ca biber, la saşi, sau hod, la maghiari. Programul de repopulare a râurilor Olt, Mureş şi Ialomiţa cu castori a început în 1998 şi a durat până în 2003, perioadă în care au fost lăsate în libertate 150 de animale. În prezent, specialiştii ICAS Braşov apreciază că numărul acestora s-a dublat. Primii castori au fost băgaţi în cursul superior al Oltului, în colaborare cu ICAS. „Nu au fost aduşi numai la noi ci şi în Croaţia, Austria sau Ungaria, pentru că este o specie cheie în refacerea biodiversităţii acvatice”, a declarat profesorul Ovidiu Ionescu, directorul ştiinţific al ICAS Braşov.

Castorul românesc nu face baraje

Castorul contribuie la refacerea vegetaţiei de pe malurile râurilor în care habitează şi curăţă malurile. „Are influenţă asupra tuturor celorlate specii, unde sunt castori sunt şi vidre, apar şi lupii şi urşii. Castorul este strict vegetarian”, precizează Ionescu. În România mamiferul nu se ocupă de construcţia de baraje ca în desenele animate sau reclamele la pastă de dinţi. „A fost pus în zone cu apă adâncă, ei fac baraje doar unde este apă puţină, ca să aibă un loc unde să se ascundă de prădători”, povesteşte cercetătorul ICAS.

Prădătorul principal: câinele

Acum castorii se confruntă cu alte probleme. Cel mai periculos prădător pentru specia protejată de lege este câinele vagabond ce stă pe lângă malurile râului şi mănâncă puii de castor. „Principalul pericol îl reprezintă câinii vagabonzi şi câinii de stână, care mânâncă puii. Odată cu toamna au coborât şi turmele de oi, ciobanii merg pe lângă râuri să taie salcie să aibă ce roade oile, iar câinii de stână mai atacă şi castorii”, spune Ionescu. Alt pericol în reprezintă lucrările de regularizare a râurilor, care fac mai mult rău decât bine. Conform lui Ovidiu Ionescu, acestea mai mult cresc pericolul de inundaţii decât îl previn. „Acele lucrări, făcute cu beton sau pietre pe malurile râului nu ajută foarte mult, ba chiar cresc unda de viitură. Castorii nu pot să stea în zone cu maluri de beton”. Castorii sunt protejaţi prin lege. Amenda pentru braconaj este de 5.000 de lei.

Ana Sidon, Adrian Moise

Teme articol: castori
Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.