Potrivit unor reprezentanţi ai comunităţii de romi, zidul de beton de pe strada Váradi József ar trebui să dispară Reprezentanţi ai romilor din Sfântu-Gheorghe şi din judeţ intenţionează să le solicite din nou autorităţilor locale din municipiu să dărâme zidul de beton care împarte în două strada Váradi József din apropiere de cartierul Örkő. Lung de aproximativ două sute de metri şi construit acum mai bine de 20 de ani din beton solid, zidul despică în două strada respectivă. De o parte - câteva blocuri de patru etaje în care locuiesc câteva zeci de familii, de alta - locuinţe ale romilor din cartierul Örkő. . Zidul - simbol al discriminării şi rasismului „Zidul berlinez“ - cum i s-a mai spus - e acolo de pe vremea regimului comunist şi se pare că era menit să ţină departe pe cât se poate animalele, dar şi noroiul sau mizeria.

Potrivit unor reprezentanţi ai comunităţii de romi, zidul de beton de pe strada Váradi József ar trebui să dispară

Reprezentanţi ai romilor din Sfântu-Gheorghe şi din judeţ intenţionează să le solicite din nou autorităţilor locale din municipiu să dărâme zidul de beton care împarte în două strada Váradi József din apropiere de cartierul Örkő.

Lung de aproximativ două sute de metri şi construit acum mai bine de 20 de ani din beton solid, zidul despică în două strada respectivă. De o parte - câteva blocuri de patru etaje în care locuiesc câteva zeci de familii, de alta - locuinţe ale romilor din cartierul Örkő.

.

Zidul - simbol al discriminării şi rasismului

„Zidul berlinez“ - cum i s-a mai spus - e acolo de pe vremea regimului comunist şi se pare că era menit să ţină departe pe cât se poate animalele, dar şi noroiul sau mizeria.

Recent, reprezentanţii romilor au reluat însă propunerile privind dărâmarea acestui zid, pe care îl consideră discriminatoriu. Astfel de iniţiative au venit din partea conducerii Partidei Romilor din Covasna, cât şi din cea a liderului romilor din Örkő, Dima Mihaly, care spun că vor propune municipalităţii să demoleze zidul, pentru a îndepărta acea barieră de beton dintre cele două comunităţi.

„Eu cred că acel zid este un simbol al discriminării şi rasismului şi ar trebui să dispară ca să ne eliberăm şi pe partea sufletească, spirituală. Şi Florin Cioabă s-a interesat de acest zid şi va face demersuri, iar noi în şedinţa noastră a Consiliului Romilor am ridicat această problemă şi vom căuta să discutăm pentru a-l dărâma. Vrem să dispară de acolo, nu face decât rele, sper ca primarul să ia măsuri“, a spus Dima Mihaly.

Cât despre romi, unii sunt indiferenţi şi nu pare că i-ar interesa prea mult acel zid, în timp ce alţii cred şi ei că ar fi vorba despre discriminare.

„Cum să nu ne deranjeze, aici nu trebuie gard, e discriminare”, spune Joska bacsi.

Vecinii se împotrivesc demolării

De cealaltă parte a gradului, lucrurile stau puţin altfel şi majoritatea locatarilor nici nu vor să audă de o eventuală demolare.

„Dacă se dărâmă gardul ăsta, nu vom mai putea să locuim aici, pentru că ştiţi cum sunt, orice ai face, nu i-ai putea educa. Şi aşa maşinile le zgârie, câini, porci, cai intră aici, aruncă gunoaiele şi în spatele blocului tot timpul. Nu s-ar mai putea locui. Eu ştiu că toţi locatarii ar fi distruşi dacă se dărâmă acel zid. Am fost chiar acum două - trei luni la primar şi l-am rugat să ne ajute să reparăm gardul, nicidecum să-l dărâme, ar fi ceva îngrozitor pentru noi”, spune Silvia Ionescu, preşedintele Asociaţiei de locatari din zonă.

Unii oameni spun chiar că de fapt romii sunt cei care şi-au construit casele de­a lungul anilor în spatele acelui zid, prin urmare de ce să îl dărâme. În opinia lor, zidul îi fereşte oarecum de animalele din Örkő care se plimbă pe acolo, precum şi de mizerie, chiar dacă la containere oricum tot se intră.

Autorităţile se uită peste gard din două direcţii

Potrivit viceprimarului Sztakics Éva, în opinia ei problema trebuie privită din ambele părţi ale zidului, întrucât pe de o parte pe romi poate îi deranjează acel zid, dar pe de alta locatarii nu vor dărâmarea lui.

„Cât de cât noroiul, mizeria se opresc la zid, însă autorităţile trebuie să caute soluţii şi avem un proiect câştigat şi în derulare, pentru canalizare, şi măcar pietruirea sau ciment să punem, ca să scăpăm de noroi acea zonă”, a spus Sztakics Éva, amintind că, poate, în acest fel, se vor rezolva o parte din problemele legate de infrastructură şi comunitatea se va dezvolta odată cu aceste investiţii. Astfel, cu timpul s-ar putea eventual vorbi despre demolarea acelui zid.

„Nu este vorba despre discriminare, este un zid, un gard care nu interzice accesul, nu este o zonă închisă, ci un gard ca oricare altul, noi aşa l-am moştenit, fusese construit pentru a împiedica noroiul”, a mai spus viceprimarul.

Acum patru ani, autorităţile au avut o tentativă de a dărâma respectivul zid, cu atât mai mult cu cât nici nu are autorizaţie şi nu se justifică ridicarea lui fix în mijlocul străzii, dar au cedat la insistenţele locatarilor din zonă, care au făcut presiuni împotriva demolării.

Ana Sidon