Zidul de beton care desparte cartierul Orko de restul oraşului ar putea fi demolat în 1 septembrie. Zidul de beton care desparte comunitatea romă din cartierul Orko de restul oraşului ar putea fi demolat în 1 septembrie. Demolarea zidului va fi însă precedată de o amplă acţiune a Primăriei alături de Poliţia municipală, cea Comunitară, Jandarmerie şi Asociaţia Amenka. Primarul Antal Arpad a declarat că această acţiune se va derula timp de şase luni, prin diverse activităţi care se vor adresa comunităţii rome din Orko

Zidul de beton care desparte cartierul Orko de restul oraşului ar putea fi demolat în 1 septembrie.

Zidul de beton care desparte comunitatea romă din cartierul Orko de restul oraşului ar putea fi demolat în 1 septembrie.

Demolarea zidului va fi însă precedată de o amplă acţiune a Primăriei alături de Poliţia municipală, cea Comunitară, Jandarmerie şi Asociaţia Amenka. Primarul Antal Arpad a declarat că această acţiune se va derula timp de şase luni, prin diverse activităţi care se vor adresa comunităţii rome din Orko, astfel încât la finalul său, această comunitate să se simtă parte a oraşului.

„Zidul de beton din Orko a mai fost denumit şi „zidul berlinez” şi toată lumea se preocupă de el: comunitatea romă cere dărâmarea sa, în vreme ce cei care stau de partea cealaltă a zidului cer întărirea acestuia. Decizia de dărâmare trebuie fundamentată printr-un set de măsuri care să dărâme, în primul rând, acel zid invizibil, care desparte comunitatea romilor de comunitatea majoritară - cea a maghiarilor şi a românilor din Sfântu Gheorghe”, a declarat primarul Antal Arpad.

Romii, implicaţi în stabilirea regulilor

Potrivit primarului Antal, primul pas al acţiunii este angajarea a patru persoane din rândul comunităţii Orko, aceştia urmând să reprezinte oamenii de acolo. Cei patru vor fi angajaţi de Asociaţia Amenka şi, alături de Poliţia Comunitară, cea municipală şi Jandarmerie, vor participa la acţiunile acestora, urmând să fie garanţi ai faptului că organele de poliţie nu vor face abuzuri şi totodată, să-i determine pe cei din Orko să se alinieze regulilor şi respectării legilor.

„Concret, e vorba despre circulaţia căruţelor - fiecare căruţă neînregistrată va atrage, în primă fază, un avertisment, urmând ca apoi să fie confiscată, dacă nu va intra în legalitate. O altă problemă se referă la sacii colectori ai căruţelor, care nu trebuie doar afişaţi ci şi folosiţi. Mai vorbim şi despre circulaţia căruţelor în zonele interzise, de curăţenia din zona Orko - aici se vor implica iniţial cei de la Tega alături de locuitorii zonei, urmând ca apoi cei de la Orko să se ocupe singuri de aceasta, inclusiv de curăţenia din jurul propriilor case”, a mai spus primarul.

Acesta a arătat că se ia în considerare şi posibilitatea înfiinţării Poliţiei Animalelor, pentru sancţionarea celor care-şi maltratează caii; din cauza situaţiei financiare precare însă, ca urmare a crizei, această măsură se va concretiza nu prin angajări ci prin atragerea voluntarilor, astfel încât cei care chinuie şi bat animalele să fie taxaţi prin confiscarea acestora.

Parteneriat cu bătaie lungă

Acţiunea referitoare la romii din Orko va mai cuprinde şi alte aspecte, printre care şi reducerea amenzilor pe care membrii acestei comunităţi le au faţă de municipalitate; aceste amenzi ar urma să se reducă prin implicarea romilor în diverse activităţi de muncă, o parte din banii cuveniţi prestaţiilor - 20%, urmând să le fie înmânaţi, iar restul valorii muncii să se transfere la ştergerea amenzilor.

„Este vorba, în definitiv, de un parteneriat, în care pe de-o parte romii trebuie să înţeleagă că sunt reguli ce trebuie respectate, iar pe e altă parte se încearcă eliminarea prejudecăţilor. Nu cred că se va schimba totul în şase luni, dar am convingerea că se va face un prim-pas”, a mai spus primarul.

Preşedintele Asociaţiei Amenka, Dima Mihaly, a declarat că, în prezent, în comunitatea din Orko numără peste 2000 de persoane şi 25% dintre adulţi au câte un loc de muncă - în general lucrători cu ziua sau angajaţi la Tega.

„Cred că această acţiune e o mână întinsă din partea autorităţilor locale şi vrem să profităm de asta, căci avem nevoie de schimbare. Cu o direcţie dată prin această acţiune, cred că romii vor putea fi integraţi, chiar dacă acest lucru va dura doi, trei sau cinci ani. Şi romii vor să le fie bine, iar acel zid invizibil sper să dispară, prin modificarea mentalităţilor şi eliminarea prejudecăţilor”, a mai spus Dima Mihaly.

Infracţionalitate scăzută

Potrivit adjunctului Poliţiei municipale Sfântu Gheorghe, comisarul-şef Gheorghe Drăghici, rata infracţionalităţii în rândul comunităţii din zona Orko a scăzut în ultima perioadă, în vreme ce relaţiile dintre Poliţie şi comunitate au devenit mai amiabile.

Drăghici a precizat că poliţiştii care se ocupă de zona Orko sunt vorbitori de limba maghiară, ceea ce a făcut legile mai uşor de transmis către romi, deoarece este ştiut faptul că încălcarea regulilor a provenit de multe ori şi din neştiinţă.

Lung de aproximativ două sute de metri şi construit acum mai bine de 20 de ani din beton solid, zidul ce se vrea dărâmat în luna septembrie împarte în două strada Váradi József în apropierea cartierului Orko. Romii au solicitat autorităţilor, de mai multe ori, dărâmarea acestui zid care, spun ei, i-ar discrimina de restul locuitorilor oraşului.

Monica Rizea