România se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani. Zilele caniculare din această vară au dus la scăderea apei din sol şi deopotrivă a apei râurilor, ceea ce va duce la scumpirea curentului electric produs în hidrocentrale, dar şi la majorarea preţului fructelor şi legumelor. Specialiştii spun că porumbul din acest an este compromis din cauza temperaturilor ridicate ale aerului. Prognoza agrometeorologică de la Administraţia Naţională de Meteorologie arată că temperaturile mari din aer duc la ofilirea şi uscarea parţială sau totală a frunzelor de porumb. În plus, mai spun specialiştii, nici culturile de floarea soarelui nu o duc mai bine, în timp ce culturile de viţă de vie sunt şi ele compromise din cauza deficitului de apă din sol.

Temperaturile ridicate din luna iulie i-au determinat pe meteorologi să catalogheze această lună din 2015 ca fiind cea mai secetoasă din ultimii 50 de ani. Seceta vine pe fondul lipsei de precipitaţii din ultimele patru luni.

Elena Mateescu, director executiv la Administraţia Naţională de Meteorologie, arată că, în lipsa precipitaţiilor din ultimele patru luni, seceta puternică şi extremă s-a resimţit în Moldova, Dobrogea, Banat, Crişana şi Oltenia. „Iulie a fost cea mai călduroasă lună din ultimii 136 de ani. Totodată, a fost cea mai secetoasă lună din 1961 încoace”, a spus Elena Mateescu.

Directorul executiv al ANM precizează că de săptămâna aceasta vor cădea precipitaţii în toată ţara, numai că acestea nu vor fi suficiente pentru a scăpa de seceta care a afectat culturile de porumb, floarea soarelui, viţa de vie şi pomicole.

„De duminică o să avem ceva ploi. Duminică după amiază e posibil să cadă cantităţi punctiforme de 15-20 de litri/mp şi să avem intensificări de vânt şi căderi de grindină. Luni şi marţi, aria precipitaţiilor se poate extinde în aproape toată ţara. Punctiform, putem avea în 24 de ore peste 35-40 de litri pe metru pătrat, însă gradul de torenţialitate în profilul de sol 0-100 cm nu va compensa în totalitate deficitul major de apă, având în vedere că avem acum un deficit de peste 2.000 mc/hectar”, arată Elena Mateescu.

Specialiştii în agrometeorologie spun că din cauza lipsei apei din sol, cu toate că vom avea o ameliorare a situaţiei de la suprafaţa solului, culturile de porumb care sunt deja afectate nu vor putea fi recuperate.

„Ploile care vor veni săptămâna aceasta este posibil să amelioreze la suprafaţă. Vom evalua situaţia miercuri, după ce vedem cantităţile înregistrate. Însă, este important ca ploile mult aşteptate să vină. Preţul plătit este că avem şi acele fenomene severe, în sensul că de fiecare dată când masa de aer cald e înlocuită de o masă de aer rece vin şi acele furtuni, căderi de grindină şi cantităţi mai de apă pe segmente foarte scurte de timp. Iar regimul de temperaturi scade semnificativ, pentru că miercuri vorbim deja de cel mult 21-28 de grade Celsius faţă de ce avem acum. Seceta se va menţine şi în continuare”, a mai spus Elena Mateescu.

Specialistul ANM susţine că datele scenariilor climatice viitoare arată că va exista în continuare o încălzire a vremii. „Vom avea în continuare o creştere a temperaturii aerului în intervalul de vară şi iarnă, şi mai ales în vară semnalul indică o descreştere a precipitaţiilor pe aceleaşi zone din partea de Sud, Sud-Est a României, zone care de altfel şi în prezent sunt printre cele mai vulnerabile”, susţine directorul ANM.

Debitul Dunării a scăzut cu 50%

Seceta din ultimele luni a dus la scăderea semnificativă a debitelor principalelor râuri, ceea ce va duce la creşterea facturilor de curent electric produs de hidrocentrale, arată specialiştii. Administraţia Apelor arată că debitele Dunării sunt cu 50% mai mici faţă de anul trecut, iar debitele râurilor mici se află în aceeaşi situaţie, fiind mult sub debitele multianuale, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă, cu cel puţin 25%, a lacurilor de acumulare. Asta înseamnă că hidrocentralele nu mai au capacitatea să producă suficientă energie, iar cantitatea lipsă este produsă cu ajutorul termocentralelor, dar la preţuri mai mari, preţuri care se vor resimţi în facturile la energie electrică pe care le va plăti atât populaţia, cât şi firmele.

Seceta nu va scumpi numai energia electrică. Lipseşte şi vegetaţia necesară pentru hrana animalelor. Multe dintre terenurile cu păşune sunt pârjolite, ceea ce înseamnă că nu există hrană suficientă pentru animale.

Crescătorii de animale nu au voie să ducă vitele la pădure

Pagubele raportate la Ministerul Agriculturii, până în acest moment, ca urmare a secetei, se ridică la 6 milioane de euro. La începutul lunii august, fermierii au solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiţii climatice nefavorabile din anul 2015. „Scopul demersului este acela de a compensa pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale, respectiv secetei. Beneficiarii sunt cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţii, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole”, spun reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro. Unul dintre cele mai afectate judeţe de secetă este judeţul Galaţi, unde peste 20.000 de hectare de păşune au fost pârjolite în ultimele două luni. În unele judeţe, crescătorii de animale au cerut direcţiilor silvice să le dea voie să-şi ducă animalele la pădure, dar direcţiile silvice nu sunt de acord cu transformarea pădurilor statului în păşuni.