Primarii vor să retrocedeze păduri, nu tufişuri, şi cer să nu se mai tărăgăneze acest proces Conducerea Consiliului Judeţean (CJ), prefectul György Ervin şi directorul Direcţiei Silvice, Ioan Cosnean, s-au întâlnit ieri la sediul CJ cu primarii din judeţ pentru a discuta şi încerca să găsească soluţii la una dintre cele mai spinoase probleme ale judeţului - retrocedările de fond forestier, capitol la care suntem şi acum codaşi la nivel de ţară. Potrivit prefectului György Ervin, în ceea ce priveşte

Primarii vor să retrocedeze păduri, nu tufişuri, şi cer să nu se mai tărăgăneze acest proces

Conducerea Consiliului Judeţean (CJ), prefectul György Ervin şi directorul Direcţiei Silvice, Ioan Cosnean, s-au întâlnit ieri la sediul CJ cu primarii din judeţ pentru a discuta şi încerca să găsească soluţii la una dintre cele mai spinoase probleme ale judeţului - retrocedările de fond forestier, capitol la care suntem şi acum codaşi la nivel de ţară.

Potrivit prefectului György Ervin, în ceea ce priveşte problemele de fond forestier au mai rămas multe chestiuni de rezolvat, în special în ceea ce priveşte amplasamentele aflate sub litigiu. De asemenea, există multe plângeri adunate de-a lungul anilor din partea comisiilor locale legate de faptul că reprezentanţii Romsilva nu se prezintă la şedinţe. „Dacă punem osul la treabă, putem să ducem la bun sfârşit ceea ce a mai rămas”, a spus prefectul.

10.000 de hectare nepuse în posesie

Discuţiile pe tema retrocederile de fond forestier se dovedesc interminabile şi după zece ani şi problemele şi nemulţumirile primarilor sunt multe, la fel şi ale cetăţenilor nepuşi în posesie.

Din datele prezentate de Direcţia Silvică, în judeţ avem de exemplu 10.000 de hectare de pădure validate şi nepuse în posesie, din diverse motive, printre care faptul că măsurătorile nu au fost făcute la timp sau în mod corespunzător.

„Nu vreau să acuz direct pe nimeni, pentru că nici nu aş avea cum, eu înţeleg problemele, conform legii, comisia locală este cea care trebuie să facă punerea în posesie prin societăţi, topografi autorizaţi. Un singur lucru nu a fost prevăzut şi nu este clar: fondurile pentru treaba asta, aşa că eu înţeleg greutăţile, dar ar trebui să găsim soluţii pentru ca aceste suprafeţe să fie măsurate şi puse în posesie. Să se măsoare în fapt tot ce a rămas nepus în posesie, apoi se pot trage nişte concluzii”, a spus Ioan Cosnean.

O altă problemă: suprafeţele care sunt într-un fel în litigiu, şi care, spune directorul Direcţiei Silvice, le stau şi lor în spate şi trebuie rezovate cât mai repede.

Comisie de înregistrat probleme

Un următor pas care a fost amintit ar fi ca, împreună cu fiecare comisie locală, cu fiecare ocol silvic de care sunt arondate problemele respective, să fie luate în amănunt, dezbătute, şi prinse într-o mapă cu probleme şi apoi să fie luate bucată cu bucată şi separat ce se poate rezolva pe plan local, urmând ca cele care necesită o analiză mai îndelungată să fie analizate mai pe larg cu implicarea Direcţiei Silvice, cu cea a comisiei judeţene, prefecturii, juriştilor, pentru a fi finalizate.

Pentru problemele primăriilor cu cei nepuşi în posesie, s-a propus iniţierea unei comisii. „Propun să iniţiem o comisie de la nivel de Direcţie Silvică, compusă din 2 - 3 specialişti silvici, membri de la ocolul silvic la care fiecare e arondat, un jurist, ca să treacă pe la fiecare ocol silvic, avem 4 ocoale silvice de stat care comportă discuţiile de astăzi. Comisia asta să treacă în fiecare săptămână o zi la un ocol silvic. Să se facă mapa cu probleme şi luate la bucată. Dacă se lucrează corect şi se pune umărul, într-un an majoritatea problemelor vor fi rezolvate”, a mai spus directorul Direcţiei Silvice.

Exploatări da, retrocedări ba

Supărat de problemele privind retrocedarea forestieră care se discută de atâţia ani fără efect concret, primarul Turiei, Daragus Attila, spune că de fiecare dată când se schimbă prefectul, vin şi atenţionările legate de retrocedări, iar imaginea primarului este cea mai afectată din cauza retrocedărilor, deşi de multe ori nu e vina lor, sau nu numai a lor.

„În anul 2009, la şedinţele de fond funciar reprezentantul Ocolului Silvic Breţcu a fost de trei ori la şedinţe. Cine e vinovat? Sunt şi cca 400 de hectare la care nu s-a dat amplasament. Cine dă? - Ocolul Silvic Breţcu. Cine-i vinovat? Avem hotărâri judecătoreşti definitive care nu pot fi puse în aplicare tot din cauza neacordării amplasamentului. Acum doi ani am dat o dispoziţie să fie suspendate toate exploatările forestiere din Turia până când nu terminăm cu retrocedările. Se taie - cine-i vinovat? E vorba de bani, domnilor, exploatăm tot, vindem tot, nu e vorba de interesul cetăţeanului, că atunci am da înapoi şi pădurea care e bună”, a spus Daragus.

Primarul a subliniat că în loc să se dea amplasament pe pădure bună, oamenii se văd uneori în faţa unor terenuri defrişate şi nu sunt de acord să primească înapoi tufişuri.

Alţi primari, ca cel din Sita Buzăului, Constantin Filofi, s-au referit la faptul că firmele de măsurat cer bani mulţi, şi deşi oamenii nu au bani, sunt dispuşi să plătească, însă măsurătorile ar trebui făcute de către specialişti ai Romsilva sau Direcţia Silvică. Primarul din Ozun, Raduly Istvan, se întreba şi el de ce oare se mai discută din nou despre înfiinţare de comisii şi aceleaşi probleme de ani de zile în loc să se treacă la fapte, amintind că prin „tehnici aparent legale, ocolul silvic încearcă să ne oprească” şi multe altele.

Cum ieşim din groapă?

Potrivit preşedintelui CJ, Tamás Sándor, se ştie cum am ajuns în groapă, ideea este cum ieşim din ea. „Este inacceptabil ca o hotărâre de Comisie Judeţeană să nu fie pusă în practică.

Sunt mii de hectare de păduri validate ori cu hotărâri definitive şi nu se găseşte amplasament. Să găsim o soluţie comună penru a ieşi din impas”, a spus liderul CJ.

Astfel, acesta a propus ca până la finele lunii februarie fiecare comisie să aibă inventariată lista problemelor. Directorul Direcţiei Silvice a mai precizat că până la 1 februarie va fi numită comisia care să treacă pe la fiecare comisie locală pentru a face lista cu probleme şi a vedea ce se poate rezolva la nivel local şi ce nu.

Ana Sidon