Preşedinţii Consiliilor judeţene Covasna şi Harghita, alături de primarii din Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi cel al staţiunii Sovata (judeţul Mureş) au fost primiţi ieri, la Budapesta, la o întâlnire cu şeful Republicii Ungare, Sólyom László, ca urmare a unei invitaţii lansată de Solyom la începutul lunii martie. Atât preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, cât şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, şi-au exprimat în nenumărate rânduri încântarea faţă de invitaţia primită din Ungaria, subliniind că aceasta dovedeşte un statut mai aparte al Ţinutului Secuiesc, zonă des vizitată de personalităţi ale lumii politice româneşti şi ungureşti.

Imediat după întâlnirea cu preşedintele Solyom Laszlo, Antal Arpad a declarat, în cadrul unei teleconferinţe, că discuţiile cu preşedintele maghiar s-au referit la proiectele de dezvoltare pentru Ţinutul Secuiesc, situaţia comunităţii maghiare, relaţiile românomaghiare, situaţia UDMR ca şi partid de opoziţie, descentralizare, precum şi la aspecte ale autonomiei Ţinutului Secuiesc.

„Autonomia asimetrică“, cea mai bună soluţie pentru Ţinutul Secuiesc

Potrivit lui Antal Arpad, preşedintelui ungar i s-a vorbit despre „autonomia asimetrică“ (dreptul fiecărei regiuni de a avea autonomia pe care şi-o doreşte), aceasta fiind considerată cea mai potrivită formă de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc şi pentru România, deoarece nu ar afecta în sens negativ relaţiile românomaghiare.

Făcând referire la aceste relaţii, Antal Arpad a precizat că deşi acestea nu se confruntă cu probleme foarte mari, incidentul de dinainte de 15 martie 2009, când lui Solyom Laszlo i s-a refuzat autorizarea de aterizare pe aeroportul din Târgu Mureş de către autorităţile române, va rămâne „o pată neagră în diplomaţia celor două ţări“.

„Ne întoarcem acasă cu aceleaşi gânduri cu care am şi venit în Ungaria şi anume faptul că ceea ce se întâmplă şi s-a întâmplat în ultimele luni în România demonstrează faptul că Ţinutul Secuiesc este o regiune aparte a României, a Europei, o regiune la care atât preşedintele României cât şi preşedintele Ungariei sunt mai atenţi, ceea ce este un lucru îmbucurător. Avem responsabilităţi imense şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca locuitorii din Ţinutul Secuiesc să aibă o viaţă mai bună, relaţiile româno-maghiare să nu sufere ci să fie cât mai bune şi, evident, să facem paşi în vederea obţinerii a aceea ce dorim, autonomia”, a mai declarat Antal Arpad.

Invitat la pelerinajul de la Şumuleu

Auto rităţile române prezente la întâlnire l-au invitat pe Solyom să ia parte la tradiţionalul pelerinaj de la Şumuleu Ciuc, unde cu ocazia Rusaliilor catolice se adună anual sute de mii de credincioşi din toate colţurile lumii.

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc este cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, iar potrivit tradiţiei, înainte să urce dealul pelerinii se închină la statuia Fecioarei Maria, aflată în Biserica Franciscană.

Discuţii concrete despre dezvoltare

Întâlnirea „secuiasco-maghiară“ a cuprins şi teme privind dezvoltarea judeţelor Covasna şi Harghita, respectiv proiectele derulate între cele două părţi. Preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, a precizat că o parte importantă a discuţiilor au constituit-o problemele concrete de dezvoltare a acestei zone, fără ca preşedintele Ungariei să aibă vreo implicaţie ci din pur interes.

Preşedintelui Ungariei i-au fost prezentate proiectul Drumul Apelor Minerale, care se referă la reabilitarea infrastructurii din 8 staţiuni covăsnene şi 5 harghitene, un program despre reabilitarea drumului ce duce spre Lacul Sfânta Ana, pentru care liderii din Covasna şi Harghita au un plan comun de dezvoltare şi altele.

În plan intelectual, cultural, Tamas a amintit despre o colaborare între Academia Ştiinţifică Maghiară şi specialişti din Secuime, despre o legătură mai bună între aceştia, inclusiv în ceea ce priveşte editarea unei monografii despre Ţinutul Secuiesc.

Monica Rizea, Ana Sidon