Pentru doi dintre cățeii de la Adăpostul din Câmpu Frumos duminică a fost cea mai fericită zi, pentru că au plecat ACASĂ în brațele noilor stăpâni. Este vorba despre doi pui care au fost adoptați. Pentru alte peste 150 de suflete evenimentul special, Ziua Porților Deschise adică, a fost doar o continuare a zilelor de așteptare și incertitudine. Chiar dacă echipa adăpostului și voluntarii au încercat să creeze o atmosferă primitoare, prea puțini vizitatori au venit să împartă această zi cu patrupezii.

În ultima duminică din vară, pe o căldură dogoritoare, o mână de oameni, dintre care majoritatea voluntari ai adăpostului, s-a adunat în speranța de a găsi oameni care să își deschidă inimile și casele pentru animalele care au ajuns acolo de pe străzi sau de la proprietarii care și-au bătut joc de ei.  

Chiar și câinii, cu blănurile lor dese, simțeau disconfortul temperaturilor ridicate. Își căutau adăpost la umbră, se întindeau pe podea și se ghemuiau pentru a-și căuta puțină răcoare. Castroanele cu apă erau golite rapid, iar patrupezii simțeau agitația din jur și lătrau fără oprire.

„Toți ar trebui să aibă un câine ca să știe ce înseamnă iubirea”

Câțiva câini, însoțiți de voluntarii care știau numele fiecărui blănos, erau aduși afară, unde se puteau juca și interacționa cu oamenii. Încet, încet, apăreau și primii vizitatori.

„Medicii ar trebui să prescrie pe rețete ca oamenii să aibă un animal domestic, mai ales pentru cei care suferă de depresie. Toți ar trebui să aibă un câine ca să știe ce înseamnă iubirea. Numai de la ei poți să afli cu adevărat ce înseamnă iubire fără interese. Oamenii te iubesc pentru că ești într-un anumit fel, iar câinele te iubește numai pentru că ești și atât”, ne-a spus Juliana, care stătea umbrită la ușa portbagajului deschis al mașinii.

Deși puteai vedea speranța în ochii cățeilor, păreau să înțeleagă și ei că ziua nu avea să fie una plină de schimbări. Dezamăgirea se simțea și în ochii voluntarilor și angajaților care, cu toată dragostea și eforturile lor, simțeau că se putea face mai mult în această zi.

„Lumea nu prea se interesează de câinii străzii, din păcate. Ne-am obișnuit cu asta. Ce să spun...câinii sunt mai buni decât oamenii”, ne-a zis duminică, una dintre angajatele adăpostului, Simon Ágnes.

Poveștile cățeilor au rămas doar pe hârtie

În mijlocul căldurii insuportabile și al emoțiilor contrastante care învăluiau adăpostul, președinta Asociației pentru câini fără stăpân AMY, Pora Kinga, ținea în mână niște foi de hârtie. Pe aceste foi, notițele scrise cu atenție îi serveau drept sprijin pentru discursul pe care voia să îl susțină în fața vizitatorilor. Ea avea o misiune importantă: să aducă în prim-plan poveștile câinilor nevoiași.

A subliniat cu grijă câteva rânduri pe hârtie, semne clare că acolo se afla informația esențială și se pregătea să prezinte câțiva dintre câinii adăpostului, să le împărtășească povestea și să le ofere o șansă de a fi văzuți, de a face un impact în sufletele vizitatorilor, pentru că în spatele fiecărui câine se află o poveste unică, o viață trecută prin dificultăți, dar plină de speranță pentru un viitor mai bun. Cu toate acestea, în ciuda intențiilor bune și a pregătirii, poveștile cățeilor au rămas nerostite.

„Cui să spun povestea cățeilor? Voluntarilor? Ei știu deja. Nu prea a venit lumea nici azi, din păcate. Marea problemă este că e cam departe de oraș adăpostul. Ieri a fost organizat un eveniment pentru căței în oraș și era foarte multă lume. Deci mulți nu au posibilitatea să ajungă până aici. Mai e și problema că toți cățeii latră atunci când intri. E gălăgie. De asta am vrut să facem și o prezentare a unor căței, dincolo de cuști, pentru că dacă îi scoți, ei se comportă total diferit. Majoritatea oamenilor care vin în cursul săptămânii văd doar niște căței agitați care latră, dar ei fac urât pentru că vor să fie scoși și plimbați, nu pentru că sunt agresivi. Voiam ca oamenii să vadă că ei sunt altfel decât în țarc. Pentru că sunt foarte rar scoși din cușcă, foarte mulți rămân neobservați. E bine, totuși, că au fost și câțiva oameni care s-au interesat de oportunitatea de a deveni voluntari și de a plimba cățeii în weekenduri”, ne-a împărtășit Pora Kinga, cu un zâmbet amar pe chip.  

În adăpost sunt peste 160 de căței, iar locuri libere nu mai sunt deloc, spune ea.

„E foarte bine că Poliția Animalelor face ordine în tot județul, dar de când se face acest lucru, sunt foarte mulți câini abandonați, iar adăpostul e prea plin. E cu dus și întors situația asta. Nu mai știu cum să oprim eutanasierile. Sunt inevitabile, mai ales la câinii care sunt de câțiva ani aici. E un câine care stă de vreo patru ani în adăpost, dar deja s-a și resemnat”, ne-a mai povestit Kinga.

Andrea, o femeie din Sfântu Gheorghe, stabilită în Anglia, a venit duminică la adăpost împreună cu soțul și cei doi copii. De fiecare dată când vine în țară, ea spune că își rezervă timp pentru a trece pe aici și pentru a aduce mâncare pentru câini.

„Nu e prima oară când aducem mâncare. De câte ori venim acasă din străinătate și când avem ocazia, trecem și pe aici. Facem asta pentru ne este milă de câini. Dacă oamenii ar veni măcar cu câte un sac de mâncare, ar fi minunat. S-ar aduna. Cu siguranță, în Anglia, sistemul e mai bine pus la punct decât la noi. Este bine să venim aici cu cei mici, să le arătăm că există căței părăsiți și să știe de mici cum stau lucrurile”, ne-a spus Andrea.

O rază de lumină în mijlocul incertitudinii

Bilanțul acțiunii de duminică arată așa: o combinație de speranță și dezamăgire. Evenimentul a avut însă și momentele sale luminoase, iar printre acestea se numără și adopția a doi pui.

Printre cei care și-au găsit duminică un nou prieten blănos se numără o femeie din Sfântu Gheorghe, Veres Nagy Timea, care a venit la adăpost împreună cu toată familia.

„Am adoptat astăzi un cățel. E fetiță și are două luni. Copiii au ales-o. Mai avem acasă un cățel de doi ani și ne-am gândit să aibă și el companie, pentru că ziua suntem plecați de obicei. Am văzut că azi e Ziua Porților Deschise și am venit. Copiii au vrut neapărat un pui. Procedura de adopție e foarte simplă. E fain să ai un câine acasă, dar mă gândesc și la faptul că celor de la bloc le este mai greu să ia decizia asta. Noi stăm la curte și e altfel. Acum urmează să îi facem o baie cățelului și să vedem cum se va adapta la noi. Sperăm să fie bine”, ne-a povestit Veres Nagy Timea, în timp ce fiul ei ținea în brațe noul membru al familiei, un cățel maro drăgălaș, cu botul negru.

În ciuda eforturilor și a dorinței de a face ziua de duminică specială pentru fiecare câine din adăpostul din Câmpul Frumos, nu toți patrupezii au avut șansa să fie scoși din cușcă și să primească atenția și afecțiunea pe care și-o doreau. Pentru acești câini, ziua călduroasă și evenimentul special au fost doar o continuare a zilelor de așteptare și incertitudine.

Această realitate tristă nu trebuie să fie una descurajantă, ci mai degrabă să fie ca o chemare la acțiune. Fiecare persoană care vizitează adăpostul poate să joace un rol în schimbarea vieții triste a cățeilor care stau acolo cu anii. Fie că este vorba de adopție, de voluntariat sau de sprijin financiar, fiecare gest contează pentru a face viața mai bună pentru cei lipsiți de iubire.

Adăpostul de câini din Câmpu Frumos își deschide porțile pentru vizitatori în fiecare zi a săptămânii. Programul de vizită este următorul: luni - vineri: 10:00 - 18:00, sâmbătă - duminică: 10:00 - 14:00. Cei care doresc să afle informații suplimentare, pot suna la numărul de telefon 0769 065 095.