Rata şomajului la nivelul judeţului Covasna a ajuns la sfârşitul lunii mai la 8,62%, cu aproape 8.000 de şomeri şi puţine locuri de muncă vacante drept ofertă. Conform acestor date, judeţul se menţine în primele zece din ţară „fruntaşe“ la şomaj, iar valoarea ratei se arată una dintre cele mai mari înregistrată în Covasna. „Este un an în care am înregistrat cele mai mari rate ale şomajului din ultima perioadă, n-am

Judeţul nostru a înregistrat lunile acestea cele mai ridicate rate ale şomajului din ultimii ani

Rata şomajului la nivelul judeţului Covasna a ajuns la sfârşitul lunii mai la 8,62%, cu aproape 8.000 de şomeri şi puţine locuri de muncă vacante drept ofertă.

Conform acestor date, judeţul se menţine în primele zece din ţară „fruntaşe“ la şomaj, iar valoarea ratei se arată una dintre cele mai mari înregistrată în Covasna.

„Este un an în care am înregistrat cele mai mari rate ale şomajului din ultima perioadă, n-am mai ajuns la un asemenea nivel din 2002 – 2003, însă după perioadele de la început de an am ajuns pe un anumit palier şi în ultimele 3 luni rata a variat extrem de puţin, de la 8,74% în martie, acum 8,62, o uşoară scădere“, a precizat unul dintre şefii de serviciu din cadrul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Marlena Prejmeran.

Ponderea cea mai mare a şomerilor se regăseşte în zona Sfântu-Gheorghe, urmată de Târgu-Secuiesc, Baraolt şi Covasna. Ca număr de şomeri cel mai bine stă zona Întorsura Buzăului, dar şi aici situaţia e destul de dificilă întrucât mare parte a locurilor de muncă ce pot fi găsite sunt la Braşov.

Totodată, cei mai mulţi şomeri sunt din mediul rural, unul dintre motive fiind şi aplicarea legii privind venitul minim garantat şi faptul că în zona rurală sunt foarte mulţi beneficiari ai acestui tip de venit.

Angajări în confecţii

Ca nivel de studii, cei mai mulţi şomeri – 84% - au studii primare, gimnaziale, de şcoală profesională sau chiar mai puţin. Potrivit Marlenei Prejmeran, un aspect pozitiv ar fi acela că deocamdată nu avem de-a face cu o pondere ridicată a şomajului feminin, datorită industriei confecţiilor care a mai făcut unele angajări. Cei mai afectaţi sunt însă bărbaţii, care reprezintă 60% din totalul şomerilor din judeţ şi care mulţi au ajuns fără loc de muncă din cauza disponibilizărilor.

27% dintre şomeri - între 30 şi 39 de ani

Analizaţi pe grupe de vârstă, criza economică a introdus o nouă categorie de vârstă, care nu prea se regăsea până acum între şomeri, şi anume cei între 30 – 39 de ani, care reprezintă 27% din totalul şomerilor. Categoria de vârstă între 40 şi 49 de ani atinge 22%, iar următoarea grupă ca pondere este cea a tinerilor sub 25 de ani.

„Cei care ar fi mult mai activi ar fi între 30 – 39, dintre aceştia nu prea am avut în ultimul timp, probabil că această schimbare a ponderilor pe grupe de vârstă e determinată de actuala stare economică”, a precizat Marlena Prejmeran referindu-se şi la disponibilizări.

În ceea ce priveşte angajările, nici aici nu stăm prea bine. Dacă anul trecut săptămânal erau oferite două-trei sute de locuri de muncă, acum abia o sută pot fi oferite şomerilor, iar în luna ianuarie nici o sută de oameni nu au fost angajaţi toată luna, şi din lipsa ofertei. Asemenea cifre nu s-au mai întâlnit nici în urmă cu 19 ani, la înfiinţarea Agenţiei, spune Prejmeran.

În ceea ce priveşte disponibilizările, în luna mai societăţile comerciale au dat afară în general câte 4-5 oameni, cei mai mulţi fiind 40, din zona Târgu-Secuiesc, de la o fabrică de confecţii. În total vorbim de 175 de ieşiri din câmpul muncii, şi de 137 de angajări, multe la primării, prin convenţii. Problema este însă cu banii, pentru convenţii fiind nevoie de încă 1,2 milioane de lei pentru a acoperi cererile din partea angajatorilor.

Centru Judeţean de Perfecţionare

În altă ordine de idei, noul director coordonator al AJOFM Covasna, Dorel Lungu, a afirmat ieri că dorinţa lor este ca AJOFM să fie autorizată din punctul de vedere al formării profesionale, şi în plus să se înfiinţeze un Centru Judeţean de Perfecţionare, care să fie trecut eventual în subordinea Agenţiei naţionale sau locale. O variantă de locaţie ar fi minihotelul din Covasna, care a fost scos de sub tutela vânzării. Prin înfiinţarea unui asemenea Centru pregătirea nu ar mai avea loc în alte judeţe, ci aceste servicii ar putea fi oferite în Covasna.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte banii pentru şomaj este planificată o rectificare bugetară, cu ajutorul căreia se vor putea continua convenţiile şi ceea ce reprezintă cerere la nivelul acestui domeniu al forţei de muncă.

Ana Sidon

Foto: romanialibera.ro