Raportorul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Magyar Anna, care participă la realizarea Raportului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor prevăzute de Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, a efectuat luni o vizită de documentare în judeţul Covasna, la invitaţia autorităţilor locale.

Magyar Anna s-a întâlnit cu conducerea Consiliului Judeţean Covasna, cu prefectul judeţului Sebastian Cucu şi cu reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale şi a făcut câteva deplasări în judeţ pentru a se informa cu privire la respectarea drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare, majoritară din punct de vedere numeric în acest judeţ.

Ea a remarcat, în cadrul unei conferinţe de presă, interesul şi efortul autorităţilor locale privind folosirea limbii maghiare în administraţia publică, dar şi faptul că există anumite probleme legate de interpretarea şi aplicarea prevederilor Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, ratificată de România în urmă cu aproape zece ani. Totodată, a subliniat că, tocmai datorită autorităţilor locale, limba maghiară nu se află în pericol în judeţul Covasna, aşa cum se întâmplă în Europa cu alte limbi minoritare.

„E important să fiu aici şi să pot să observ chiar la faţa locului anumite fapte concrete care sunt importante pentru a fi raportate. (...) De asemenea, e foarte important forumul civil care tocmai s-a terminat şi masa rotundă unde am văzut din mai multe puncte de vedere aceleaşi probleme. (...) Eu cred că în judeţul Covasna e un exemplu bun, văd aici această dorinţă şi încercare de a corespunde legislaţiei. (...) Limba maghiară vorbită aici nu e în pericol cum este, spre exemplu, limba sami a scandinavilor, dar ce văd aici este că, uneori, faptul că apare o inscripţie în limba maghiară este o problemă. (...) Ceea ce eu am vrut să spun este că din partea Consiliului Judeţean există acest efort, ca aceste drepturi ale minorităţilor să fie asigurate, dar, după cum au spus, parcă ar trebui să danseze legaţi la mâini şi la picioare şi nu au posibilităţi suficiente de a aplica în mod corespunzător aceste legi. Asta am înţeles şi asta au spus şi organizaţiile civile ale minorităţii maghiare”, a declarat raportorul european, potrivit traducerii oficiale asigurate de Consiliul Judeţean.

Magyar Anna a menţionat că şi întâlnirea avută cu prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a avut rolul de a-i contura o imagine de ansamblu asupra situaţiei din judeţ.

„Vă pot spune, în linii mari, că a fost o convorbire privată, între şase ochi, a fost un dialog între noi, tălmăcit de preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Tamas Sandor. Domnul prefect a apărat în mod excepţional punctul de vedere al Guvernului şi de fiecare dată a adus şi a specificat şi legislaţia respectivă. (...) Cum am spus, este un diplomat de excepţie”, a afirmat ea.

Oficialul european a precizat că în raportul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, care va fi întocmit cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la semnarea Cartei limbilor, va introduce şi aspecte sesizate în timpul acestei vizite, care ar trebui reglementate şi aplicate unitar la nivelul Uniunii Europene. Unul dintre acestea îl reprezintă sursa de finanţare a traducerii din limba oficială a statului în limbile minorităţilor naţionale.

„25 de ani de la semnarea Cartei limbilor a dat acum această posibilitate de a scrie acest raport care să conţină nu doar ceea ce s-a întâmplat pozitiv şi ce se poate face în viitor, ci şi părţile negative legate de fiecare limbă minoritară din Europa, printre care şi limba maghiară. (...) Am dedus că între lege şi interpretarea legilor uneori este o problemă de interpretare (...). Această asigurare a drepturilor bilingve aduce după sine şi nişte costuri şi probleme financiare ce trebuie puse în aplicare la nivel local şi regional (...). În raport trebuie să existe nişte regulamente clare în vederea asigurării acestui buget, pentru că e diferit aplicat şi interpretat în întreaga Europă”, a mai spus Magyar Anna.