Kelemen Hunor: „Nu ne gândim la separatism”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat joi proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. „Eu cred într-o Românie puternică, într-o Românie care va influența în Uniunea Europeană. Proiectul constituie un act legitim, un act politic”, a spus Kelemen Hunor.

„1989 a fost un moment important pentru pentru maghiarii din România. Uniunea Democrată Maghiară a fost un factor de stabilitate permanent. De foarte multe ori, societatea românească a subliniat că acest rol era un rol important. Comunitatea maghiară va rămâne un factor de stabilitate. Ne delimităm orice teorii conspiraționiste, nu suntem instrumentul nimănui”, a spus Kelemen Hunor.

„Orice deziderat al comunității maghiare poate fi obținut doar prin dialog cu majoritatea românească. Proiectul de lege spune de la bun început că noi ceea ce am gândit, am gândit în cadrul românesc. Nu ne gândim la separatism. Nu am propus niciodată și nu avem de gând să propunem așa ceva”, a mai spus Kelemen Hunor.

De altfel, acesta precizează că nu sunt lezate interesele statului român, despre care acesta spune că va rămâne „unitar și indivizibil”.

„Nu suntem dușmani! Dacă noi credem că viitorul nostru comun este o țară puternică trebuie să depășim tot ce a însemnat istorie. Aștept o dezbatere aprinsă, dar nu vrem altceva decât o patrie comună. Nu am discutat cu PSD sau cu PNL. Noi credem că problemele trebuie discutate la nivelul societății”, a mai spus Kelemen Hunor.

Cât despre momentul ales, Kelemen Hunor a spus că niciodată nu este momentul oportun pentru a avea asemenea discuții. „Într-o perioadă când e campanie, toată atenția se îndreaptă către subiecte sensibile. Societatea noastră a evoluat enorm, dar nu se pune problema să câștigăm alegerile”, a adăugat Kelemen Hunor.

Ce prevede proiectul UDMR

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite Mediafax.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

Maghiara, introdusă din clasa a II-a în şcolile cu predare în română

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, după prezentarea proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, că documentul prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie".

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că în judeţele viitoarei regiuni autonome "învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua", scrie Mediafax.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că această prevedere "nu este ceva care să fie făcut cu forţa".

"Se învaţă limba română, aşa cum noi am propus în şcolile cu predare în limba maghiară, iar limba maghiară intră ca disciplină în şcolile româneşti, aşa cum există în Tirolul de Sud, ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Restul materiilor sunt predate în limba română, nu se bulversează sistemul, dar va intra şi această disciplină, nu spunem că e obligatorie sau facultativă, ci doar că se predă. Dacă vorbim de un bilingvism real, cred că e o ofertă, o posibilitate, nu este ceva care să fie făcut cu forţa. Un om care cunoaşte mai multe limbi este un om mai valoros", a spus Kelemen.

Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc

Proiectul UDMR prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.

La capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judeţelor se menţionează că pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, scrie Mediafax.

„Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se arată în proiect.