Interviu cu primarul comunei Ozun, Raduly Istvan Cunoscut ca fiind unul dintre cei mai activi primari covăsneni, primarul comunei Ozun, Ráduly István, nu prea este genul de om care să iasă în față cu declarații atunci când nu are proiecte concrete de prezentat. Mai mult civil decât om politic, Raduly Istvan a mizat mereu pe proiecte interesante, fiind primul primar din județ care, în urmă cu mai bine de un an, a finalizat în totalitate documentația retrocedărilor dintr-o localitate.

Interviu cu primarul comunei Ozun, Raduly Istvan

Cunoscut ca fiind unul dintre cei mai activi primari covăsneni, primarul comunei Ozun, Ráduly István, nu prea este genul de om care să iasă în față cu declarații atunci când nu are proiecte concrete de prezentat. Mai mult civil decât om politic, Raduly Istvan a mizat mereu pe proiecte interesante, fiind primul primar din județ care, în urmă cu mai bine de un an, a finalizat în totalitate documentația retrocedărilor dintr-o localitate. Raduly Istvan este însă și lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Afaceri, extensia Univeristății Babeș-Bolyai Sfântu Gheorghe. Din momentul preluării funcţiei de primar în comună, acesta a realizat numeroase proiecte pentru a moderniza şi îmbunătăţi aspectul Ozunului, inclusiv a realizat conceptul Zilelor Comunei, care în acest an vor ajunge la cea de-a treia ediție.

Majoritatea proiectelor propuse pentru 2011 sunt deja în derulare la Ozun, în vreme ce altele sunt în curs de finalizare. Primăria doreşte să investească în infrastructură, drumuri, reabilitarea si modernizarea Bibliotecii comunale, punerea în funcţiune a staţiei de epurare şi soluţionarea încasării amenzilor, semn că, în ciuda crizei economice care a afectat întreaga ţară, în comună se continuă proiectele, chiar dacă banii sunt mai puțini și vin mai rar.

 

-       Domnule primar, ce puteţi să ne spuneţi despre încasarea taxelor şi impozitelor locale?

-       Majoritatea comunelor din judeţ întâmpină dificultăţi atunci când vine vorba de buget. Bineînţeles că este loc de mai bine, dar asta nu ne împiedică să continuăm proiectele propuse, deoarece putem găsi soluţii. Până acum, aproape toate primăriile au încasat între 70 și 80% taxe aferente şi impozite. Una dintre problemele majore ale Primăriei Ozun este însă cea a colectării amenzilor date de Poliţie. Sarcina Primăriei de a se ocupa de colectarea acestor amenzi este de cele mai multe ori dificilă, amenzile îi vizează în mare parte pe cei cu un venit minim, ceea ce constituie o problemã, fiindcă aceştia nu le pot achita din lipsa unui loc de muncă stabil, așa că până la urmă rămân neachitate.

 

-       Ce măsuri puteți lua pentru ca aceste amenzi să poată fi plătite?

-       Anul 2010 a fost mult mai îngăduitor cu cei care aveau de achitat impozite, taxe şi amenzi, în felul acesta nu s-a blocat niciun cont de la nicio firmă, deoarece nu s-a acţionat dur. În anul 2011 am decis să apelăm la executorii judecătoreşti pentru a rezolva problema neplăţilor. În cazul în care nu se apela la instanţă, era nevoie de timp îndelungat, plus că de cele mai multe ori oamenii nici nu se gândesc să achite amenzile. Faptul că s-a acumulat o sumă destul de mare, în jur de 20.000 – 30.000 de lei, neputând fi încasate, ne-a determinat să cerem ajutorul instanţei.

Prin intermediul unei măsuri legale s-a ajuns la posibilitatea de a transforma aceste amenzi în zile de lucru în folosul comunităţii, dosarele au fost întocmite şi predate instanţei judecătoreşti, iar luna aceasta s-a primit prima sentinţă, prin urmare cuantumul de amenzi s-a transformat în zile de lucru în folosul comunităţii. Anul trecut nu am apelat la un executor judecătoresc, așa că unele firme nu au făcut plata la timp, nu li s-au blocat conturile, dar acum, că avem sprijinul instanţei, întârzierile plăţilor nu se mai acceptă. Firmele au achitat impozitele la timp, cu excepţia a două sau trei dintre ele. Fosta fabrică de alcool din Ozun nu şi-a achitat taxele la timp, dar omul de afaceri Ede Erdely a promis că va plăti cât de curânt datoriile fabricii. Timpul este un factor foarte important, deoarece a demonstrat că în cazul în care nu se iau măsuri drastice, oamenii nu se mobilizează şi nu reacţionează.

 

–    Cum vă veți descurca cu bugetul din acest an?

-       Bugetul total al comunei este de 4.900.000 de lei, din care se pot cheltui maximum 800.000 lei, deoarece aici intră și banii pentru școli și cei destinați cheltuielilor sociale. Gaura în bugetul local pe 2011 este de aproximativ 1 milion de lei, adică cu atât avem mai puțin față de anul trecut și se simte. La fiecare început de an se stabilesc priorităţile şi obiectivele şi în felul acesta proiectele nefinalizate din anii trecuţi au nevoie de completare. Rezolvarea găurii din bugetul local constă în investiţii, Ozunul achitând întotdeauna toate facturile, tocmai pentru a nu acumula datorii.

 

–    Ce proiecte finanţaţi din acest buget?

-       Am depus o cerere de finanțare la Ministerul Dezvoltării si Turismului, pe Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii şi s-a primit aviz favorabil pentru trei străzi din comună, legate cu DN11. În cazul acestui proiect, consilierii locali au fost nevoiţi să amâne realizarea pazei blocurilor. Dacă Guvernul va finanţa aceste proiecte, din banii rămaşi de anul trecut - 600.000 de lei, se doreşte modernizarea trotuarelor din Ozun paralele cu DN11. În centrul de comună se va construi și un parc special amenajat pentru copii și am finalizat documentația pentru reabilitarea si modernizarea Bibliotecii comunale. Ministerul Culturii sprijină restaurarea conacului Pünkösti din Ozun prin Programul de reabilitare a monumentelor istorice, proiectul aflându-se în faza de licitaţie a proiectului tehnic.

 

-       Ce ne puteţi spune despre proiectele ce urmează să se finalizeze cât de curând?

-       În luna august se va finaliza terenul de sport multifuncţional din comună, iar în luna mai sau iunie va funcţiona o moară în Sântionlunca. În urmă cu trei zile s-a dat drumul apei potabile în noua reţea creată, iar în toamnă vom pune în funcţiune staţiei de epurare, unde au fost schimbate conductele vechi de peste 40 de ani, atât puţurile cât şi staţia de apă. Momentan, apa nu este curată deoarece curge în paralel şi prin conducta veche şi prin conducta nouă, încă se mai lucrează la racordurile blocurilor, dar în maxim o lună vom rezolva și problema aceasta. S-a semnat și un contract pentru 800 de tone de pietriş, străzile Ozunului au fost deja plombate, urmează şi celelalte sate.

 

-       Ce proiecte aveți pentru satele aparținătoare?

-       Ne-am propus pregătirea unui drum tematic, un traseu turistic în satul Bicfalău și pregătim primul traseu ciclist din judeţ ce se va întinde pe 30 de kilometri pe traseul Ozun – Măgheruş – Lisnău Vale – Lisnău – Bicfalău – Ozun. La Lisnău, Bicfalău și Sântionlunca s-a început lucrarea la canalizare, apa potabilă necesită puţin mai mult timp şi se lucrează pe DC 27 şi către Lisnău Vale. Se doreşte continuarea DC Ozun – Măgheruş, dar din cauză că firma executantă nu a primit bani, nu poate executa drumul. Proiectul de care vă vorbesc se află în curs de desfăşurare cu o firmă care s-a ocupat de remăsurarea terenurilor agricole şi de clarificarea juridică a proprietăţii.

 

-       Ce ne puteţi spune de măsura guvernului luată în rândul beneficiarilor de ajutor social?

-       Noile măsuri adoptate de Guvern în cazul beneficiarilor de ajutor social sunt bune, deoarece în comună avem foarte multe persoane plecate la muncă în străinătate, care în trecut veneau la primărie pentru încasarea ajutorului. Aceşti oameni nu declarau faptul că lucrau, prin urmare încasarea ajutorului social nu era corectă. În comuna Ozun, numărul beneficiarilor de ajutor social s-a redus la 80 din 118, fiind respinşi cei care nu au îndeplinit condiţiile cerute de Guvern.

 

-       În ce stadiu se află procesul de retrocedări?

-       Procesul de retrocedări decurge foarte bine, Ozunul fiind singura şi prima comună în care s-a încercat calificarea juridică a proprietăţii prin măsurători exacte și riguroase. Terenul extravilan din satul Bicfalău este de aproximativ 640 de hectare, din care 140 de hectare au fost folosite abuziv și niciodată legalizat în acte. În acest an s-a rezolvat această problemă prin faptul că toţi cei care sunt proprietari deţin acum titlu de proprietate. Aceeaşi măsură s-a luat şi în cazul celorlalte sate. Pe baza Legii 50, s-a retrocedat cultelor religioase tot ce acestea au solicitat, cu excepţia fondului forestier,  întrucât cei de la Ocolul Silvic solicită ca Primăria să dovedească vechiul amplasament. Comuna Ozun deţine fond forestier şi poate fi disponibil. O problemă asemănătoare avem în cazul Parohiei Ortodoxe din Lisnău, unde preotul solicită această retrocedare de aproximativ 3 ani, dar vechiul amplasament nu mai este liber.

Interviu de Andreea Nour