Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna (APM) şi specialişti din cadrul instituţiei le-au prezentat primarilor şi responsabililor de mediu din cadrul primăriilor din judeţ ultimele noutăţi şi obligaţii în materie de legislaţie şi de protecţia mediului, atrăgându-le atenţia cu privire la importanţa acestora. Una dintre aceste probleme ţine de domeniul deşeurilor, respectiv închiderea rampelor de deşeuri din mediul rural, proces care trebuie să aibă loc în judeţ până în data de 16 iulie 2009. Ulterior, aceste spaţii vor fi salubrizate şi introduse în circuitul natural. În ceea ce priveşte rampele din oraşe, cele din Covasna, Întorsura Buzăului şi Baraolt au ca termen de sistare a activităţii 31 decembrie anul viitor, iar în doi ani pot fi reintroduse în natură. Singurele două rampe care au perioadă de tranziţie până în anul 2017 sunt cele din Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc....

Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna (APM) şi specialişti din cadrul instituţiei le-au prezentat primarilor şi responsabililor de mediu din cadrul primăriilor din judeţ ultimele noutăţi şi obligaţii în materie de legislaţie şi de protecţia mediului, atrăgându-le atenţia cu privire la importanţa acestora. Una dintre aceste probleme ţine de domeniul deşeurilor, respectiv închiderea rampelor de deşeuri din mediul rural, proces care trebuie să aibă loc în judeţ până în data de 16 iulie 2009. Ulterior, aceste spaţii vor fi salubrizate şi introduse în circuitul natural. În ceea ce priveşte rampele din oraşe, cele din Covasna, Întorsura Buzăului şi Baraolt au ca termen de sistare a activităţii 31 decembrie anul viitor, iar în doi ani pot fi reintroduse în natură. Singurele două rampe care au perioadă de tranziţie până în anul 2017 sunt cele din Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc.

Servicii specializate

Potrivit consilierului Bartha Ibolya din cadrul comparti mentului de gestionare a deşeurilor al APM, toate primăriile trebuie să încheie contracte cu servicii de salubritate autorizate, cu dotări şi servicii de calitate, întrucât vechea metodă de transportare a deşeurilor cu remorca şi căruţa este de domeniul trecutului. Până în prezent la nivelul judeţului au fost închise câteva rampe rurale, cum ar fi cele din Mereni, Valea Crişului, Ilieni, Arcuş sau Dobârlău, care au început să transporte la rampele orăşeneşti. Directorul APM, Hobincu Zoltan, afirmă că termenele negociate pentru închierea rampelor din zona rurală nu vor mai putea fi renegociate, aceste date fiind printre condiţiile pe baza cărora ţara a fost acceptată în Uniunea Europeană, iar primarii trebuie să le acorde importanţă, la fel şi obligaţiilor ce le revin în acest domeniu.

1 orăşean produce 1 kg de deşeuri zilnic

Utilizarea rampelor orăşeneşti ar putea duce însă la încărcarea acestora, motiv pentru care sunt necesare măsuri de reducere a acestor cantităţi şi monitorizarea lor permanentă. La nivelul judeţului se vrea elaborarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, care pe lângă depozitul ecologic de deşeuri care va fi construit între Moacşa şi Leţ mai asigură şi compostare, staţie de sortare, transfer şi colectare selectivă a deşeurilor. Potrivit planurilor judeţene, în Covasna în mediul urban se generează un kg de deşeuri/locuitor/zi, iar în mediul rural între 0,3 – 0,4 de kg/locuitor/zi. În judeţ au început câteva programe de colectare selectivă a deşeurilor, dar mai rămâne problema deşeurilor biodegradabile care trebuie şi acestea gestionate. O metodă bună de reducere a deşeurilor verzi ar fi compostarea, care durează în jur de un an până la realizarea compostului, iar acesta se reîntoarce în natură. Potrivit APM, în Covasna se află în derulare câteva proiecte în domeniul deşeurilor – ISPA – sistem de management integrat al deşeurilor, în privinţa căruia nu se ştie exact dacă se va primi finanţare până la închiderea rampelor rurale, iar cei vizaţi sunt sfătuiţi să ia în calcul şi varianta de a le închide din forţe proprii.

Ana Sidon