Județele Covasna, Harghita, Brașov și Mureș au semnat o petiție care subliniază conflictele dintre om și urs 

O petiție „Pentru asigurarea condițiilor pentru protejarea vieții umane și a proprietăților în regiunile din România unde acestea sunt amenințate de populațiile mari de urs brun” a fost inițiată de reprezentanții județelor Covasna, Harghita, Brașov și Mureș și transmisă marți Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European. Documentul cere Uniunii Europene să intervină și să ceară Guvernului României să „elimine și să prevină factorii care reprezintă o amenințare la viața și integritatea corporală a populației, culturile agricole și asupra șeptelului în regiunile afectate”. Ideea nu este aplaudată de toți cei implicați în soluționarea problematicii conflictului dintre om și urs. 

Inițiatorii petiției spun că vor de la forurile europene să privească îndeaproape și cât se poate de serios problema urșilor care apar foarte des în comunități și amintesc faptul că doar anul acesta șapte persoane și-au pierdut viețile în urma atacurilor de urși, iar pagubele au trecut de cifra de 1.000, însumat în județele Covasna, Harghita și Mureș. 

Petiția vine astfel să sublinieze nevoia implementării unor măsuri preventive, de conștientizare a populației și să fie studiate în detaliu zonele de conflict. 

Inițiativa a fost prezentată de președinții consiliilor județene din județele Mureș, Harghita și Covasna, Péter Ferenc, Borboly Csaba și Tamás Sándor, împreună cu vicepreședintele CJ Brașov, Gabor Alexandru-Adrian marți, în cadrul unei conferințe de presă găzduite de Consiliul Județean Covasna. La întâlnire a luat parte printr-o intervenție prin Skype din Bruxelles, și europarlamentarul UDMR, Vincze Loránt. 

Trei propuneri concrete 

Documentul a fost realizat, au spus inițiatorii, pe baza discuțiilor purtate de-a lungul timpului cu primarii din cele patru județe, reprezentanții fermierilor, composesoratelor, a structurilor silvice private, a specialiștilor și gospodarilor. 

„Trebuie să fie foarte clar că avem câteva probleme și propuneri foarte concrete. Unu: efectivul optim și cel real să fie prezentat în mod real. După socotelile asociațiilor de vânătoare, în România, dar mai ales în cele patru județe, trăiesc de vreo trei ori mai multe exemplare de urs decât figurează pe hârtie. (...) Doi: abordarea cu totul și cu totul diferit a aprobării cotelor de vânătoare. După specialiști, cota de vânătoare trebuie să cuprindă două mari spețe: cota de vânătoare pentru a restabili echilibrul între habitatul de urs și pentru a restabili echilibrul între om și urs și cotă de intervenție la acele exemplare care au devenit periculoase. Iar trei: despăgubirea reală și rapidă pentru pagubele produse de vânat, pentru că de ani de zile nu se plătesc despăgubiri de către Ministerul de resort, iar oamenii au renunțat la a raporta, la a cere, la a aștepta aceste despăgubiri deși pagubele sunt imense”, a declarat președintele CJ Covasna, Tamás Sándor. 

Acesta a subliniat că problema nu are timp de amânare, pentru că, după calculele specialiștilor, în următoarele trei luni, vor apărea, pe cale naturală, alte 1.500 de exemplare de urși, pe lângă cele deja existente. 

„Trebuie să vorbim despre acest fenomen, care nu a fost încă dezbătut în așa fel încât să fie luate și decizii corespunzătoare. De aceea noi credem că pentru protejarea vieții umane și a proprietăților din aceste patru județe trebuie să depunem această petiție la Parlamentul European, pentru că directiva care reglementează aceste specii protejate, printre care și ursul brun carpatin, dă atribuții la nivel european. (...) Conform acestei directive, Ministerul Mediului trebuie să ia niște măsuri, măsuri pentru protejarea vieții, dar și a speciei, pentru că și specia este de foarte multe ori în pericol în foarte multe accidente rutiere. Eu numai în ultima vreme am văzut în presă 13 accidente rutiere sau feroviare”, a spus marți președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, care a insistat că Ministerul Mediului trebuie să fie „încurajat” de către Bruxelles în privința luării unor decizii, care să elimine birocrația și timpii de acțiune. 

Percepția societății – o direcție greșită 

În același context, președintele CJ Mureș, Péter Ferenc a ținut să remarce felul în care societatea se raportează la conflictele dintre om și urs. Acesta a adus în discuție cazul unui bărbat, tatăl a doi copii minori, ucis la 200 de metri de locuința sa de către un urs și l-a comparat cu cel al ursului care a agonizat peste 17 ore după un accident, în Harghita. 

„Cred că e foarte important și să vedem percepția societății. (...) A fost omorât un bărbat, secretarul unei comune, tatăl a doi copii minori. În prima zi a apărut în toată presa, dar nu am văzut după aceea ca nimeni să îi caute, să vadă dacă pe acei copii minori are cine să îi țină, ce se va întâmpla cu ei de aici încolo. Iar, la câteva săptămâni, între Sovata și Praid s-a întâmplat să fie lovit un urs foarte mare, care și-a rupt trei picioare, nu s-a mai putut deplasa și într-adevăr, dintr-o anumită greșeală, (...) a rămas 18 ore pe drum. Despre această temă s-a vorbit o săptămână întreagă. Nu pentru că nu sunt împotriva acestui fapt, pentru că nu e normal să rămână ursul atât timp pe marginea drumului deși se știa din primul minut că nu se poate salva. Dar să ne gândim că despre asta s-a vorbit o săptămână, iar despre cazul nefericit al unui om care a fost omorât și parțial mâncat de urs s-a vorbit o zi. Deci cred că și societatea se îndreaptă într-o direcție greșită, despre care ar trebui să vorbim tot mai mult și să îi facem să înțeleagă că acești urși care intră în oraș nu sunt acei urși din desene animate, drăgălași și frumoși, ci sunt animale sălbatice”, a spus marți Péter Ferenc. 

„Au venit și canadieni și americani și ne-au spus că ursul matur care ajunge la container nu mai poate fi întors în habitat. (...) Problema este că în fiecare săptămână avem evenimente în județele noastre. (...) E o realitate. (...) Am făcut și dezbateri multe, dar problema este că nu ne-a luat nimeni în seamă să ducă la a rezolva situația. Pentru că o decizie luată în 2016 (n.red. de Guvernul Cioloș de a opri recoltarea prin cotele de vânătoare) uitați unde ne-a adus”, a spus și vicepreședintele CJ Brașov, Gabor Alexandru-Adrian. 

Nu există model european care să se plieze pe problema urșilor din România 

Pe de altă parte, s-a vorbit și despre faptul că problema întâlnită în România, care privește urșii, este specifică și soluțiile implementate în alte state, fie europene sau nu, nu vor avea aceleași rezultate în țara noastră, potrivit europarlamentarului UDMR, Vincze Loránt, care a spus că va sprijini demersul petiționarilor, astfel încât să se găsească soluțiile punctuale atât de necesare. 

„În România este o situație aparte, specială și va trebui să găsim un model de administrare a ursului brun în județele Covasna, Brașov, Harghita și Mureș. Acest lucru este foarte clar. (...) Este nevoie să semnalăm foarte clar că această situație trebuie gestionată și că este nevoie de un imbold de la Bruxelles”,  a spus Vincze Loránt. 

Tot acesta a precizat că va ridica problema urșilor din România și în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, care va fi desfășurată săptămâna viitoare, pe tema lupilor. 

Petiția va putea fi semnată și de cetățeni 

Potrivit celor patru semnatari, în cursul zilei de marți petiția a fost încărcată pe site-ul Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Aici urmează să fie analizată, să fie rezumată și publicată ulterior într-o secțiune unde să o poată semna toți cei interesați să sprijine subiectul. 

„Chiar aș dori să îndemn cetățenii să semneze în număr cât mai mare această petiție referitoare la urs, pentru că dacă va ajunge pe masa Comisiei de Petiții, vom putea invita Comisia, experți și vom putea avea o concluzie care va merge în acest sens semnalat de la început, realizarea unui model, concept de administrare a ursului brun în această regiune. (...) Viața umană nu are preț și rolul autorităților este să protejeze cu orice preț acest bun, viața umană”, a punctat Vincze Loránt. 

„Vom face publică adresa paginii unde se poate adera și semna. Asta urmează în zilele viitoare să se întâmple. (...) Noi ne așteptăm ca foarte mulți oameni să susțină această petiție și astfel să fim auziți și în Parlamentul European”, a încheiat Borboly Csaba. 

Recomandările pot rămâne doar recomandări 

Pe de altă parte, sunt voci din rândul specialiștilor care nu au așteptări prea mari de la noua inițiativă a autorităților județene și spun că măsurile concrete trebuie luate tot de la nivelul Guvernului. 

„Pentru a lua decizii pe plan local este nevoie de o legislație clară pe baza căreia se pot lua aceste decizii. Desigur cu acordul administrației centrale, că altfel se ajunge imediat la demiteri pentru nerespectarea procedurilor. Cred că este posibil să nu se ia în calcul recomandările Parlamentului European de către administrația centrală, dar asta este desigur o presupunere”, ne-a declarat specialistul în probleme de mediu, Bereczki Barna. 

Conflictul dintre om și animalele sălbatice a existat dintotdeauna 

Specialiștii din cadrul Asociaţiei Transylvanian Wildlife Project susțin, de cealaltă parte, că acest conflict dintre om și animalele sălbatice a existat dintotdeauna, doar că până acum nu s-a vorbit așa intens pentru că nici mijloacele de comunicare nu erau atât de avansate și accesibile. 

Mai mult, spun aceștia, „mare parte a conflictelor fizice sunt urmările directe a deranjării animalelor. Nu degeaba marea majoritate a victimelor sunt ciobani. Dacă analizăm numărul persoanelor care petrec mai mult timp în natură, constatăm că ciobanii și persoanele care se plimbă cu câini ar fi în topul listei. De cele mai multe ori conflictul este provocat de câini sau persoana în sine. În caz contrar ursul evită omul!  Iar pagubele materiale se datorează faptului că nu există hrană suficientă în habitatul lor natural. Toate informațiile legate de populația actuală a urșilor ignoră dovezile și rezultatele științifice. Așadar practic nu știm numărul real al urșilor, nici măcar aproximativ”, ne-au declarat reprezentanții Asociaţiei Transylvanian Wildlife Project. 

Soluțiile propuse de specialiști 

Aceștia propun și o serie de soluții pentru evitarea unor astfel de conflicte, printre care „reducerea numărului animalelor (a oilor în special), restrângerea libertății de mișcare a câinilor (mai ales celor de la stâne) în pădure, eliminarea haitelor de câini vagabonzi care vânează în jurul satelor. Restrângerea recoltării fructelor de pădure și a ciupercilor. Lăsarea copacilor bătrâni care asigură o sursă de hrană continuă, și eliminarea defrișărilor și eroziunile cauzate de utilajele de exploatare forestieră. Și desigur, determinarea de coridoare ecologice și a asigurării inter-conectivității acestora. Reducerea hrănirii artificiale (ex. observatoare de urși), eliminarea acestora din jurul localităților și efectuarea acestuia într-un mod care să reducă habituarea urșilor”. 

Totodată, se recomandă utilizarea gardurilor electrice în mod corespunzător, și în mod profesional a câinilor de pază, eliminarea sau îndepărtarea urșilor obișnuiți cu mediul uman și cu prezența omului, despăgubirea cât mai rapidă a daunelor materiale, colaborarea între vânători și cercetători în vederea estimărilor viitoare de efective și pentru asigurarea eficienței managementului, informarea publicului larg și implicarea populației și a grupurilor de interes în protecția naturii (ONG-uri, specialiști, vânători, etc.), crearea unui grup de acțiune calificat pentru intervenții rapide și eficiente și depozitarea deșeurilor în containere sigure. 

„Și ce este și mai important … introducerea simultană a tuturor acestor măsuri”, este recomandarea Asociaţiei Transylvanian Wildlife Project, care informează că are deja un contract de cooperare cu autoritățile locale (în special Jandarmeria) în vederea pregătirii unei echipe de intervenție cu ajutorul specialiștilor din Germania. 

În tot acest timp, conflictul dintre om și urs nu pare că va ajunge prea curând la pace, fapt care produce suferințe de ambele baricade. 

Iulia Drăghici – Taraș 

Daniela Luca