Se impun însă unele măsuri de ordin tehnic

Decizia emisă de Curtea Constituţională prin care înscrierea elevilor la ora de religie se va putea face doar pe baza unei cereri în scris a părinţilor a stârnit controverse care, în prezent, au dus la scindarea populaţiei României în două tabere: pro şi contra predării religiei în şcoli.

Patriarhia Română a calificat decizia Curţii Constituţionale drept „discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie”, deşi aceasta nu interzice predarea religiei în şcoli, ci doar elimină caracterul obligatoriu al acesteia. În fapt, decizia presupune ca părinţii care optează pentru participarea copiilor la orele de religie să depună o cerere în acest sens, la unitatea de învăţământ, cu menţionarea unuia dintre cele 18 culte recunoscute de lege. Până acum, procedeul era invers: numai părinţii care nu erau de acord cu studierea religiei în şcoală de către copiii lor erau nevoiţi să depună cereri pentru retragerea acestora de la orele respective.

Decizia Curţii Constituţionale a fost salutată de adepţii laicizării statului, dar puternic incriminată de BOR, care crede că aceasta „transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare” şi că este „evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie” – după cum se precizează pe site-ul oficial al Patriarhiei Române. Aşa se explică, de altfel, şi iniţiativa fără precedent a BOR care, apelând la internet şi la câteva vedete autohtone între care Ana Blandiana, Liana Stanciu, Daniel Buzdugan, Dan Puric sau Connect-R, a lansat o adevărată campanie de convingere pentru ca părinţii să nu ezite să îşi înscrie copiii la şcoală, ceea ce a creat un nou val de reacţii pro şi contra.

În judeţul Covasna lucrurile nu par tensionate

Comparativ cu multe zone ale ţării, unde subiectul înscrierii copiilor la orele de religie este febril dezbătut, în judeţul Covasna lucrurile nu par la fel de tensionate. Dincolo de valul de comentarii şi argumente, problema trebuie privită în esenţa ei. Faptul că religia are sau nu caracter obligatoriu este mai puţin relevant. „Aceasta nu este o situaţie chiar nouă, pentru că s-a tot vorbit despre asta şi în Parlament. Problema este că povestea aceasta a apărut în mijlocul anului şcolar, ceea ce a făcut ca lucrurile să fie mai greu de gestionat”, – după cum ne-a explicat inspectorul de specialitate Victor Sibianu, vorbind în nume propriu. Inspectorul a subliniat că, în opinia sa, decizia Curţii Constituţionale nu mai trebuie nici dezbătută, nici modificată, fiind o hotărâre care ţine de realitate. În schimb, trebuie clarificat statutul disciplinei Religie, ceea ce înseamnă că trebuie să se decidă dacă va face parte din trunchiul comun sau dacă va avea statutul de materie opţională. În cazul în care va fi opţională, este important de ştiut dacă face parte din categoria opţionalelor aprobate de Ministerul Educaţiei sau din categoria celor aprobate de inspectoratele şcolare.

„În judeţul nostru, romii aparţin unor culte neoprotestante, maghiarii aparţin de trei culte diferite (reformaţi, romano-catolici, unitarieni). Tehnic, o astfel de situaţie este greu de rezolvat pentru că statul plăteşte o oră de religie pe clasă. În plus, există şi reprezentanţi ai anumitor culte care nu vor să participe deloc la orele de religie. Având în vedere că şcoala este direct răspunzătoare de integritatea fizică şi psihică a copiilor, pe durata orelor de curs este important să se găsească o soluţie pentru felul în care vor fi supravegheaţi cei care nu participă la orele de religie. Noi nu avem personal pentru aşa ceva. Aceste întrebări necesită un răspuns clar. După ce se rezolvă, putem trece la alte aspecte” – a arătat inspectorul Sibianu punând accent pe câteva probleme concrete.

Nu există manuale şi profesori pentru toate cultele

Un alt aspect la fel de important al problemei religiei în şcoli este acela al manualelor şcolare şi al cadrelor care vor preda această materie. Actualmente, „există manuale doar pentru cultele mari. Nu toate cele 18 culte au manual şi personal calificat”, a subliniat inspectorul Sibianu, care a prezentat spre exemplificare situaţia din Doboşeni, unde romii sunt penticostali şi nu au personal calificat. Pe de altă parte, fiecare cult are o programă, dar încă nu este foarte clar dacă programa respectivă trebuie să primească aprobare de la Ministerul Educaţiei sau de la Inspectoratul Şcolar.

În ceea ce priveşte cadrele didactice care susţin orele de religie în şcoli, Victor Sibianu a precizat că, la nivelul judeţului Covasna, există profesori de religie care au ca singur obiect de activitate predarea religiei, sunt cadre calificate, cu grade didactice luate, ceea ce înseamnă că nu există pericolul unei deficienţe de predare a mult disputatei materii de studiu. „Acolo unde nu există catedre complete, religia se predă de către preoţi, dar acestea sunt foarte puţine cazuri” – a spus inspectorul de specialitate.

Psiholog: „Se exagerează enorm de ambele părţi”

Cât despre posibilul impact pe care l-ar putea avea religia asupra dezvoltării copilului, Zoor Richard, preşedintele Asociaţiei Psihologilor din judeţul Covasna, este de părere că aceasta nu poate avea influenţe remarcabile. „Cred că dezvoltarea psihică a copilului nu e influenţată de faptul de a face sau a nu face religie la şcoală” – ne-a spus specialistul care s-a arătat convins că „se exagerează enorm de ambele părţi. S-a creat o isterie prea accentuată. Văd foarte multe atacuri în presă şi cred că ar fi nevoie de un efort spre o cale echilibrată în privinţa acestui subiect, care este plin de nuanţe şi depinde de o multitudine de factori”. Din punct de vedere psihologic, religia ar putea avea un impact negativ asupra copiilor doar dacă s-ar încerca o predare necorespunzătoare a doctrinei, prin insuflarea fricii şi cultivarea sentimentului de culpabilitate. „Din punct de vedere dogmatic, copilul se familiarizează cu religia proprie prin participarea la slujbele ţinute de biserică. De aceea, poate ar fi mai indicat ca în şcoli să se predea mai degrabă o istorie a religiilor şi un studiu comparativ între culte, care îi pot îmbogăţi copilului cultura generală, decât să se pună accentul pe doctrină” – a mai arătat specialistul, care este de părere că credinţa se transmite mai degrabă în cadrul familiei decât la şcoală. Întrebat dacă scindarea copiilor la şcoală, în funcţie de cultul căruia îi aparţin, reprezintă un pericol în calea comunicării şi a toleranţei faţă de celălalt, care este diferit, psihologul a spus: „Noi, aici în judeţ, nu suntem destul de fanatici încât să facem diferenţe exagerate între culte. De aceea cred că toleranţa religioasă nu este deloc pusă în pericol prin predarea religiei în şcoli.”

„Copiii care se apropie de religie vor fi oameni mai buni”

Din perspectivă clerică, predarea religiei în şcoli se înfăţişează ca o promisiune pentru o lume mai bună.

„Ține de libertatea fiecăruia de a alege, însă eu militez pentru orele de religie în școli. Punctul meu de vedere este cel formulat și de Patriarhia Română, ora de religie este o ocazia pentru copii de a învăța lucruri bune, lucruri frumoase. Ne dorim ca ei să ajungă modele de conduită, iar prin lecțiile de la ora de religie se pune accent pe comportamentul civic și moral, învață să respecte cele 10 porunci, să își respecte părinții. Toată programa este concepută în așa fel încât mesajul transmis să fie unul de normalitate și de toleranță” – ne-a declarat preotul Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. Acesta a adăugat că odată cu noile reguli apar și probleme tehnice, de exemplu cine semnează pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, iar ei sunt lăsați la bunici, fără a fi încredințați unui tutore legal? Totodată Pârvu a spus că din semnalele pe care le are atât din partea ortodocșilor, cât și din partea celorlalte culte, la nivel local ora de religie este dorită atât de părinți cât și de copii.

„Nu cunosc în amănunt fenomenul legat de scandalul religiei în şcoli. Doar din ce am citit în presă. Eu cred însă că posibilitatea de a preda religia în şcoli, după 1990, este binevenită. Religia aduce ceva în plus în educaţia copiilor, mă refer aici la o educaţie de etică, de morală. Copiii care se apropie de religie sunt cumva altfel. Vor fi oameni mai buni şi au şansa de a construi o societate mai bună decât noi, cei care ne-am format în anii ’70-’80, tocmai pentru că ei sunt crescuţi de mici cu principii morale mult mai sănătoase. (…) Eu nu am nicio problemă cu oamenii de alte religii sau cu alte culte. Învăţămintele lui Hristos sunt aceleaşi. El se referă în toate religiile la iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de semeni” – ne-a spus şi Santa Imre, preot al Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe.

Dincolo de afirmaţiile specialiştilor, opinia părinţilor care au rezerve în privinţa înscrierii copiilor la ora de religie se conturează dintr-o perspectivă pur pragmatică şi se bazează pe experienţa directă cu copilul şi cu ceea ce este acesta învăţat concret prin manual. „Faptul că religia este o materie opţională este un lucru foarte bun, însă problema este că se dau note, şi atât timp cât la religie poţi lua uşor numai note de 10, este de preferat să îţi trimiţi copilul pentru a avea o medie mai bună la final de semestru sau la final de an şcolar. De asemenea, cred că este foarte periculos să le predai religie copiilor de grădiniţă sau celor din ciclul primar pentru că astfel preoţii şi profesorii de religie îi fac pe cei mici să se simtă răi, să aibă mustrări de conştiinţă. De exemplu, în manualul de clasa I pentru predarea religiei catolice se arată că, în cazul în care faci ceva rău, te poţi aştepta să te calce o maşină. În alte părţi, se spune că este păcat dacă ai la gât altceva decât cruce sau dacă duminica mergi în orice alt loc în afară de biserică” – ne-a declarat Bus Ildikó, ziaristă şi mama unei fetiţe.

Înscrierea pentru participarea la ora de religie se poate face până vineri, 6 martie, decizia Curţii Constituţionale devenind executorie în data de 9 martie. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, opţiunea pentru participarea la orele de religie se poate exprima pentru aproximativ 3,1 milioane de elevi. La nivel naţional „vorbim de un total de cereri pentru participarea la orele de religie de 1.405.883 înregistrate în sistem, la sfârşitul zilei de 3 martie”, după cum reiese din declaraţia ministrului Sorin Cîmpeanu, citată de Mediafax.

Potrivit datelor de la recensământul din 2011, din totalul populaţiei de 210.177 de locuitori din judeţul Covasna, cei mai mulţi, 73.739 (35%), sunt romano-catolici. 67.791 (32%) sunt reformaţi, numărul ortodocşilor fiind de 43.499 (20%). În ceea ce îi priveşte pe cei fără religie, numărul acestora a fost în 2011 de 794, iar cel al ateilor de 66 (din care 56 în Sfântu Gheorghe). În 6.433 de cazuri informaţia nu a fost dată de localnici. Câţi dintre aceştia vor opta pentru înscrierea copiilor la orele de religie se va comunica vineri, 6 martie, după centralizarea cererilor din judeţ.