Textul a fost publicat prima dată în Revista OCV, ediția 4598, din 4-8 martie 2024.

Printre noi mai există, din fericire, ființe ale căror vieți sunt ghidate de umanitate și compasiune. Una dintre aceste persoane luminoase este Berecz Ildikó, o femeie ale cărei acțiuni ne îndeamnă să credem în puterea dăruirii necondiționate. Ea a preluat conducerea filialei Crucea Roșie Covasna, iar acum, cu emoții și entuziasm, Berecz Ildikó își folosește experiența de 32 de ani în cadrul organizației pentru a face față provocărilor și a continua munca nobilă în slujba comunității.

Berecz Ildikó este mamă și soție, iar viața ei a fost plină de experiențe care i-au modelat drumul și i-au definit pasiunea pentru ajutorarea celor din jur. 

„M-am născut în Sfântu Gheorghe, în anul 1974, pe 11 aprilie. Am un băiat de 27 de ani. În 1996 m-am căsătorit și de atunci locuim la Malnaș Băi. Uneori îmi spune băiatul meu – «Mami, oprește-te odată!» Nu stau nici când ajung acasă, pentru că îmi place la nebunie să gătesc și să fac prăjituri. Vara avem grijă și de grădină. Timpul trece foarte repede. Îmi plac și excursiile, iar, săptămânal, împreună cu soțul meu, mergem și la înot, la Tușnad-Băi”, ne-a povestit Berecz Ildikó, atunci când am întrebat-o despre viața ei dincolo de Crucea Roșie. 

Ea este implicată și în comunitatea din Malnaș Băi. Împreună cu alte femei a organizat diferite activități săptămânale. Acum însă are tot mai puțin timp pentru asta și, în plus, spune că oamenii sunt îngrijorați să iasă pe străzi în timpul serii din cauza urșilor care și-au făcut apariția de câteva ori în localitate.

Când viața îți ghidează pașii în direcția potrivită 

De la o vârstă fragedă, Berecz Ildikó a simțit chemarea de a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. Înclinația ei către voluntariat și îngrijirea celor vulnerabili au prins contur încă din adolescență.

Visul ei a fost să devină asistentă medicală, dar viața avea alte planuri pentru ea. După terminarea liceului, mai exact în anul 1992, s-a înscris la cursul Surori de Cruce Roșie, care a durat doi ani, iar, în paralel, a început și activitatea de voluntariat la Crucea Roșie Română, Filiala Covasna.

„Responsabilitatea mea ca voluntar era pregătirea anchetelor sociale și lucrul în teren, distribuirea pachetelor de alimente în județ. În anii respectivi am experimentat lucrul în echipă, comunicarea eficientă, responsabilitatea. A fost o perioadă foarte frumoasă. Pe vremea respectivă, directoarea filialei Covasna era doamna Balázs Mária. Pe vremea ei aveam o echipă numeroasă de voluntari adulți, profesori, contabili, pensionari. Am învățat foarte multe lucruri valoroase de la acele persoane. Eram ca o familie mare. Mereu am avut respect față de adulți și eram deschisă să ascult și să primesc sfaturi, îndrumări”, își amintește Berecz Ildikó. 

Ea spune că cea mai grea perioadă a vieții a trăit-o atunci când a hotărât să studieze contabilitatea la facultatea din Sibiu, în folosul Crucii Roșii. Acești ani de muncă și studii au fost marcați de susținerea familiei și a colegilor, dar și de mentoratul oferit de către cei care i-au fost alături în această călătorie.

„După un an de voluntariat, am fost angajată ca gestionar, până în anul 2007. După retragerea doamnei Balázs Mária din funcția de director filială, în 2006, a reluat activitatea domnul Papp Adolf-József și timp de 18 ani am dezvoltat împreună activitățile și serviciile Crucii Roșii Covasna. Ani întregi a mentorat activitatea mea. Sunt foarte recunoscătoare pentru șansa pe care mi-a acordat-o, pentru că m-a susținut să pot termina facultatea de economie, iar datorită acestui lucru am putut să fiu contabilă aici timp de 15 ani”, ne-a mai împărtășit directoarea.  

„Nu simt niciodată că lucrez”

Aceasta spune că nu știe ce înseamnă să vii la muncă din obligație, pentru că îi place enorm ceea ce face. 

„Pe durata anilor, Crucea Roșie a devenit a doua mea familie, cu multe bucurii, dar și greutăți, însă mi-a făcut mereu plăcere să vin și să lucrez în folosul comunității. Pe plan profesional am fost și sunt devotată, nu simt niciodată că lucrez. La sediu timpul trece enorm de repede și abia aștept ca în ziua următoare să reîncep activitatea mea cu echipa minunată”, a adăugat Berecz Ildikó.

Tabăra pentru copii nevoiași, printre cele mai frumoase amintiri 

Cea mai mare sursă de inspirație și bucurie pentru Berecz Ildikó sunt copiii. Taberele de vară organizate la Cernat pentru cei nevoiași au reprezentat o oază de speranță în viețile celor care nu au mai avut niciodată parte de astfel de experiențe în viața lor. Despărțirile au fost întotdeauna cele mai grele, își amintește ea cu un zâmbet amar pe buze.  

„Orice am, eu împart în jumătate și dau altora. Îmi place mai mult să ofer decât să primesc. Cele mai frumoase amintiri, în cei 32 de ani, se leagă de taberele de vară, unde anual între 50 și 100 de copii, cu vârste între 7 și 13 ani, cu situație financiară redusă, participă la prima tabără din viața lor. Acești copii sunt foarte recunoscători, pentru că pot să petreacă o săptămână de vis. În primii ani, am fost voluntar, iar de zece ani am fost coordonatoarea taberei. Îmi place la nebunie să stau acolo o săptămână și să mă ocup de copii. Dăruindu-le timp și atenție, primesc înapoi înzecit. Primesc multă energie de la acei copii. Unii dintre ei nu știu nici că supa se mănâncă cu lingura, nu cu furculița, și învață aceste lucruri pentru prima dată de la noi. E cea mai frumoasă parte a muncii mele”, ne-a mai împărtășit Berecz Ildikó. 

Următoarea etapă în viața ei a fost preluarea conducerii filialei Crucea Roșie Covasna, după ce fostul director, Papp Adolf, a acceptat o nouă provocare profesională. El este acum director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Covasna. 

Luna trecută, când Berecz Ildikó a acceptat această provocare, emoțiile și îndoielile au fost inevitabile. Cu toate acestea, ceea ce a răzbătut în sufletul ei a fost determinarea puternică de a continua munca nobilă a organizației. 

Îi dorim mult succes și putere de muncă!