Postul Paştelui, sau „Postul Mare”, este cea mai lungă perioadă de post din an şi, totodată, o mare încercare pentru creştini. Anul acesta, Postul Paştelui începe pe 23 februarie, iar Sfintele Paşti vor fi duminică, 12 aprilie.

Postul Paştelui, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patru­zecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

Reguli pentru a posti corect

Pentru a ţine corect Postul Paştelui trebuie să aveţi în vedere câteva reguli stabilite de Biserică:

- în primele două zile din Postul Paştelui (luni, 23 februarie şi marţi, 24 februarie) se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel. Pentru cine nu, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi bea apă.

- aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) este şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sămbătă).

- miercuri, a treia zi din Postul Paştelui, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.

- în toate celelalte zile din Postul Paştelui, cu excepţia zilelor de dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni-vineri, iar sâmbătă şi dumincă de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin, potrivit alba24.ro. De menţionat că această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit sau comun, mâncăm la orele obişnuite, dar numai „mâncaruri de post”, adică ne înfrânăm de la carne, peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime (mâncăruri de dulce).

Dezlegări în Postul Paştelui

În Postul Paştelui 2015 există mai multe zile de dezlegări la vin, untdelemn şi la peşte. Acestea sunt:

Dezlegări la vin şi untdelemn în Postul Paştelui 2015: pe 24 februarie (când este „Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul”), pe 9 martie (Sfinţii 40 de mucenici), în joia canonului Mare, 24 şi 26 martie (înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri).

Dezlegări la peşte în Postul Paştelui 2015: pe 25 martie (de Bunavestire) şi pe 5 aprilie (de Florii).