IMM-urile şi instituţiile publice folosesc Windows XP în proporţie de 34%, în scădere de la 57% în 2014, dar România se află încă pe locul al treilea în Europa de Est, la un an şi jumătate după ce Micro­soft a oprit asistenţa tehnică pentru sistemul de ope­rare, potrivit Bitdefender.
Windows XP este folosit încă de o treime dintre companiile mici şi mijlocii şi instituţiile publice din Europa de Est, se aratş într-o analiză realizată de Bitdefender.

Ucraina se află pe prima poziţie, Windows XP fiind încă instalat pe 41,2% dintre computerele IMM-urilor şi instituţiilor publice care folosesc software antivirus Bitdefender.

Poziţia a doua este ocupată de Ungaria, cu 37,5%, urmată de România cu 34%, relatează portalul ZDNet.

În iulie 2014, o analiză a Bitdefender a arătat că aproximativ 57% dintre computerele utilizate în companiile mici şi medii şi instituţiile publice din România sunt expuse unor riscuri majore de securitate, fiind echipate cu Windows XP chiar şi după întreruperea de către Microsoft a asistenţei tehnice pentru acest sistem de operare.

Cercetarea de anul trecut a luat în calcul ţări precum România, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Germania, Spania şi Brazilia, ponderea medie de utilizare a Windows XP în companii la nivel global fiind atunci de 18%, semnificativ mai mică decât cifra din România.

Analiza din acest an a

Bitdefender arată că în Polonia ponderea utilizatorilor de Windows XP este 24,05%, iar în Republica Moldova de 18,7%. Valori mai mici sunt înregistrate în Slovacia (10,6%), Bulgaria (6%) şi Cehia (4,7%). „Unii pot opta să continue utilizarea Windows XP din cauza aplicaţiilor şi sistemelor pe care le folosesc”, a declarat Liviu Arsene, analist la Bitdefender.

Arsene consideră că piaţa Windows XP va continua să scadă atât la nivel global cât şi în Europa de Est, în condiţiile în care implicaţiile de securitate nu vor mai fi neglijabile.

În România, principalul motiv pentru care IMM-urile şi instituţiile publice continuă să folosească Windows XP este compatibilitatea sistemului de ope­rare cu aplicaţiile, alţi factori fiind ataşamentul emoţional, costurile de modernizare a dispozitivelor hardware şi a softurilor, precum şi productivitatea scăzută în perioada de tranziţie.