Directorul Asociaţiei Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din judeţ (ASIMCOV), Vajda Lajos, a spus că au fost contactaţi pe tema culturilor alternative de către parteneri de la Universitatea din Berlin, din Ungaria, Austria sau Germania şi vor alege cea mai bună colaborare şi cea mai avantajoasă ofertă, prin care aceştia să prefinanţeze în localităţi din Covasna cultivarea cu plante bioenergetice, iar autorităţile locale să asigure terenul. Contactele au fost făcute pe

Mai multe localităţi din judeţ vor încerca în acest an să cultive pe câte un hectar de teren plante bioenergetice care să fie folosite ca energie alternativă.

Directorul Asociaţiei Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din judeţ (ASIMCOV), Vajda Lajos, a spus că au fost contactaţi pe tema culturilor alternative de către parteneri de la Universitatea din Berlin, din Ungaria, Austria sau Germania şi vor alege cea mai bună colaborare şi cea mai avantajoasă ofertă, prin care aceştia să prefinanţeze în localităţi din Covasna cultivarea cu plante bioenergetice, iar autorităţile locale să asigure terenul. Contactele au fost făcute pe durata mai multor vizite în străinătate pe această temă, şi prin participarea la târguri cu acest subiect. „Cea mai avantajoasă ofertă o vom lua în considerare, ei să prefinanţeze, iar noi să asigurăm terenul, să ne ajute în primii ani să pornim (...) Anul acesta încercăm să cultivăm pe câte un hectar la Aita Mare, Belin, Brateş, Estelnic, Poian şi Alungeni şi anul viitor să extindem în zonele care aduc producţia necesară”, a afirmat Vajda Lajos.

Specia cu care se vor cultiva aceste supra feţe este salix (un tip de salcie), care se utilizează şi în industria de medicamente dar şi pentru producerea energiei termice alternative.

Potrivit lui Vajda în judeţul Covasna salix ar putea fi cultivată pe acele terenuri aflate în paragină, care nu sunt folosite în prezent la nimic, în total fiind vorba despre 12.000 de hectare aflate în această situaţie. Este vorba despre Valea Oltului – comunele Araci, Hăghig, Belin, Aita Mare, Reci, zona Sfântu-Gheorghe, unde planta s-ar putea cultiva cu succes. Anul trecut, un producător din oraşul Târgu-Secuiesc a şi cultivat experimental un hectar de salix, pentru a vedea cum se comportă planta, iar cultura este în dezvoltare. „Am avut o primă întâlnire cu cei care se interesează de plantarea acestor sălcii şi vrem să formăm o asociaţie la nivel judeţean“, a mai precizat directorul ASIMCOV.

Vajda Lajos spune că plantarea salix-ului presupune o tehnologie care trebuie respectată, o analiză a solului şi alegerea speciei corespunzătoare. În primul an, care este hotărâtor, lucrările de specialitate sunt foarte stricte, este important să nu crească buruieni, iar în anul 3 se ajunge la o producţie pe hectar de 40-50 de tone care ar asigura un venit între 500 şi 800 de euro pe hectar. Ca şi costuri de plantare, în primul an, pe un hectar, costă între 1.600 şi 1.800 de euro, pe această suprafaţă intrând 14.000 de butaşi.

Vajda Lajos a specificat că la o suprafaţă de 20.000 de hectare cultivată cu salix cantitatea produsă poate asigura energie termică pentru două oraşe mari.

În paralel cu cultivarea plantelor bio, trebuie create şi bazele pentru preluarea, folosirea lor ca materie primă. Materialul rezultat ar putea fi utilizat în centrale locale, care asigură energie termică pentru o instituţie publică sau centrale mici care asigură energie termică pentru localitate.

Potrivit lui Vajda Lajos conducerea Centralei pe rumeguş de la Întorsura Buzăului i-a contactat deja şi s-a arătat interesată de preluarea acestui produs alternativ cu care să funcţioneze în viitor centrala din oraş.

Ana Sidon