ACTUALITATE 7 decembrie 2009

Peste o sută de construcţii ilegale la Hăghig

de Covasna Media | 354 vizualizări
Primăria încearcă să pună în legalitate casele romilor, înstinse pe nouă hectare [singlepic=684,250,250,,left]Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comuna Hăghig este cea a construcţiilor ilegale, ridicate de-a lungul timpului de către ţigani, exact la intrarea în localitate. Aici, peste o sută de case, aşezate oarecum într-o ordine mai puţin vizibilă, au apărut, parcă una deasupra alteia, în zona de intrare dinspre Araci în comună; astfel, prima privelişte pe care

Primăria încearcă să pună în legalitate casele romilor, înstinse pe nouă hectare

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comuna Hăghig este cea a construcţiilor ilegale, ridicate de-a lungul timpului de către ţigani, exact la intrarea în localitate. Aici, peste o sută de case, aşezate oarecum într-o ordine mai puţin vizibilă, au apărut, parcă una deasupra alteia, în zona de intrare dinspre Araci în comună; astfel, prima privelişte pe care o oferă Hăghigul, pe partea dreaptă, este aceea a unor cărărui întortocheate şi noroioase şi a unor case de diverse culori, unele mai înstărite, altele mai sărăcăcioase, însă cu un element comun obligatoriu: antenele parabolice - semn că informaţia ajunge în zilele noastre peste tot.

Primarul comunei Hăghig, Alexandru Cucu, este de acord că intrarea în comună poate fi socotită drept o carte de vizită a acesteia, însă admite că administraţia locală este depăşită de întreaga situaţie şi că nicio idee de a face ceva pentru a îmbunătăţi lucrurile nu a putut satisface pe de-a-ntregul dorinţa de a schimba lucrurile în bine. Primăria intenţionează să întocmească un Plan Urbanistic General, astfel încât să fie clare limitele de construcţii şi structura propriu-zisă a localităţii Hăghig, însă există probleme cu privire la tot ceea ce ţine de construcţiile ilegale.

Astfel, casele romilor, deşi fără autorizaţii şi construite practic ilegal, beneficiază de curent electric şi antene parabolice. Antenele parabilice şi le-au achiziţionat singuri, curentul electric la fel. Pentru că nimeni nu a avut bani săşi facă racordare, s-au tras fire de la o gospodărie la alta. Control prea mare nici nu poate exista asupra comunităţii, deoarece aceasta nu este una foarte unită, drept pentru care nici nu există, ca în alte astfel de comunităţi, un lider sau un reprezentant. „Cred că este greu, dar trebuie luată o atitudine. Trebuie să fim corecţi, aş întreba pe toată lumea - sunt aici, au văzut cum trăiesc ungurii, cum trăiesc românii. În timpul comunismului, toţi am fost aproape la fel - şi ei aveau serviciu, dar nu şi-au făcut nimic, unii nu au înţeles nimic din ce au văzut la alţii. Sunt şi din cei curaţi, mai cuminţi, au case în care nu ţi-ar fi jenă să intri – şi pentru ei, cred eu, că merită să faci ceva. Am încercat să stau de vorbă cu fiecare - iar ei spun că n-au, că le trebuie, niciunul nu spune că se descurcă, deşi sunt unii care lucrează, chiar dacă nu acceptă să lucreze pe bani puţini. E o problemă de mentalitate, se merge în relaţia de turmă, dacă unul câştigă bine, toţi vor, iar dacă altul fură lemne, şi restul ar vrea”, spune primarul Alexandru Cucu, subliniind că „e greu să fii primar într-o localitate cu astfel de probleme”.

Teren însuşit cu japca

Potrivit primarului Cucu, casele romilor din Hăghig se întind pe terenuri ale fostului CAP şi ale Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) - şapte şi respectiv două hectare. Terenurile, care aparţin comunei, le-au fost date romilor în folosinţă, cu ani în urmă, pentru ca aceştia să-şi poată cultiva diverse produse agricole. Nimeni nu s-a gândit, la vremea aceea, că terenurile vor fi pe veci pierdute, iar construcţiile au apărut de la o zi la alta. Pe de altă parte, Alexandru Cucu spune că cele mai multe construcţii ilegale, peste 60 de case, s-au făcut între 2000 şi 2004, în vreme ce, atâta timp cât a fost el primar, acestea au apărut mai sporadic. Oricum ar fi fost, cert e că oamenii care-şi duc traiul în „ţigănia“ Hăghigului nu au niciun act la mână, cum că ar fi proprietari, deşi de-a lungul vremii şi-au tot vândut terenurile, între ei.

Acum, administraţia locală consideră că a venit vorba unor soluţii care să pună ordine în ţigănie şi care să-i aducă pe oamenii de aici în legalitate.

„Situaţia asta nu se poate rezolva la nivel local, e una generală, în ţară. În 12 ani, cât am fost primar, le-am tot explicat că nu-i în regulă. Lucrăm acum la PUG, abia am reuşit să facem un contract cu un proiectant, trebuie să gândim o soluţie, pe social, că de acolo nu-i mai pot scoate. Trebuie să-i pun în legalitate pe cei care sunt acolo, mai mult nu mai au unde se întinde, că deja vorbim de terenuri private şi ar risca probleme cu proprietarii”, explică primarul Cucu. Dincolo de problema terenurilor, primarul spune că odată cu venirea crizei s-au înmulţit şi solicitările ajutoarelor sociale din partea romilor.

Primăria trebuie să plătească tot mai multe astfel de ajutoare, odată ce aceştia au revenit acasă, după diverse disponibilizări, închideri ale unor firme sau regresul pieţei muncii exterioare.

Monica Rizea

Teme articol: romi Haghig teren case
Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.