Parlamentarii îşi perfecţionează metodele prin care dau legi în favoarea lor. De exemplu, aşteaptă ca proiectele să treacă tacit de prima Cameră sesizată, iar apoi, fără vreo dezbatere, le adoptă în Camera decizională. Interesant este şi cum primesc unele propuneri aviz. Actul care reglementează pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor tocmai a fost aprobat de o comisie care nu s-a întrunit.

Fără să se întâlnească într-o şedinţă, aleşii din comisia de statut au întocmit, săptămâna aceasta, un raport la legea pensiilor speciale, prin care şi-au stabilit beneficiile de după ieşirea din câmpul muncii. Cine va poposi un an în Parlament va primi 1.500 de lei, iar suma creşte proporţional cu numărul de mandate. Decizia a fost luată în unanimitate. Contrar poziţiei oficiale a PNL, deputatul Mircea Toader, membru al comisiei de statut, s-a exprimat în favoarea ideii. El este la al treilea mandat şi ar urma să primească la pensie, dacă legea intră în vigoare, un bonus de peste 4.400 de lei.

„Trebuie să tăiem toate legile speciale. Tot. Dar de ce să fie lege specială la unii şi la alţii nu, în România asta? Noi când am făcut legea pensiilor am făcut-o pe principiul contributivităţii. Aşa am făcut-o noi. Şi s-au tăiat toate pensiile speciale. Aproape toate. Noul Guvern Ponta a revenit cu toate”, spunea Mircea Toader săptămâna aceasta.

Colegii de partid îl critică.

„Acolo e o nebuloasă. Chiar şi eu o să doresc explicaţii la şedinţa de luni să vedem ce s-a întâmplat acolo”, a spus Tinel Gheorghe, deputat PNL.

O altă metodă folosită de aleşi ca să nu atragă atenţia asupra unor legi vulnerabile este absenţa dezbaterilor. Anul acesta, 56 de acte normative au fost aprobate în acest fel.

„Sunt proiecte de lege care se aşteaptă în mod voit să se aprobe tacit pentru a nu se dezbate în plenul camerei”, spunea liberalul Eugen Nicolăescu.

Dincolo de declaraţii politice, metoda este des folosită de aleşi. Aşa au fost majorate salariile funcţionarilor de la Preşedinţie şi Guvern cu 70%. Mai exact, printr-un amendament strecurat, la Camera Deputaţilor, într-o lege adoptată tacit. La Senat, legea a fost votată, fără dezbatere, pe repede înainte, în ultima zi a sesiunii parlamentare de primăvară, împreună cu alte zeci de acte normative.

Anul trecut, două modificări la legea ANI, care îmblânzeau sancţiunile contra demnitarilor incompatibili, au trecut tot tacit. Intrarea în vigoare a acestora a fost blocată de Curtea Constituţională.

Celebră rămâne însă aşa numita Marţi Neagră. În 10 decembrie 2013, mai mulţi deputaţi jurişti au modificat în secret codul penal în favoarea politicienilor cu probleme. Astfel, ei voiau ştergerea răspunderii penale pentru pedepsele cu închisoarea de până la 7 ani şi graţierea condamnărilor de până la 6 ani.

„Au fost cele două iniţiative cu amnistia şi cu graţierea. Acesta este un act de clemenţă. Eu zic că ar trebui regândit”, spunea în luna iunie Ciprian Nica, deputat PSD.

Documentul n-a intrat în vigoare doar pentru că cei din sistemul judiciar, societatea civilă şi ambasadele occidentale s-au opus vehement.